De câteva luni așteptam filmul ăsta nou al lui Ridley Scott. Povestea familiei Gucci, cu Al Pacino, Lady Gaga, Adam Driver, Jeremy Irons, Jared Lato. Ce poate să iasă prost?
Și răspunsul e: TOTUL. 2 ore și 40 de minute de peliculă irosită. Mii de Gb de informație ocupați degeaba. O porcărie atroce de la care nu-mi explic de ce n-am plecat.
Sunt atât de multe lucruri greșite cu filmul ăsta încât nu știu de unde să încep. Zici că e făcut la mișto. Personajele vorbesc într-o engleză cu accent italian de parcă filmul ar fi făcut doar pentru americani și impresia lor colectivă despre italieni. Jocul actorilor este atât de exagerat în multe situații încât sunt niște caricaturi cu toții. Ai putea crede că e parodie.
Coloana sonoră pare aleasă de mine în somn, multe cântece americane care se potrivesc ca nuca în perete, într-un decor italienesc. Iar la scenele din New York e coloană sonoră cu muzică italiană. De ce? Întrebați-l pe Ridley Scott, că numai el știe.
Povestea în sine nu vrea decât să arate ce țoapă e femeia interpretată de Lady Gaga. Atât. Nu e niciun pic de substanță acolo, totul e prezentat cu niște tușe groase, replicile sunt date la prima mână. Prinzi puțin din haosul familiei, e pe-acolo și cea mai proastă scenă de sex din istorie, apare și Mădălina Ghenea vreme de 10 secunde fără nicio logică și cam atât.
Puf! S-au dus 3 ore. Mă rog, exagerez, că nu se duc așa repede orele alea, te tot foiești, te învârți, te uiți la ceas și îți dai palme mentale că ai ales filmul ăsta.
Dacă aveți de ales între filmul ăsta pe Netflix și o reluare din Las Fierbinți sau Singur Acasă, mergeți pe reluare.
2 comentarii. Leave new
Superb comentat filmul😀
bine ca mi-ai spus, il aveam pe lista.