Gânduri de zi cu zi

IN Gânduri de zi cu zi

Pe măsură ce aprofundez povestea cu Vasi Rădulescu și plagiatul celor 1700 de articole, situația mi se pare tot mai nașpa.

Am aproape 6000 de articole publicate pe blogul ăsta din 2007 încoace. 400 pe an. Scrise dimineața, scrise noaptea târziu, când toată casa dormea de mult. Zile de Crăciun sau de Paști, mese de la care m-am ridicat mai devreme ca să aștern pe-aici o idee sau două.

Am făcut-o și pentru beneficii, nu doar pentru că îmi place. Aș fi ipocrit să spun că totul a fost doar pasiune. Însă niciodată nu mi-a trecut prin cap să plătesc pe cineva să scrie articole în locul meu. Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

A fost un an greu, super obositor. Am alergat non-stop, cel puţin în ultimele 2 luni n-am avut nicio zi de pauză totală, mereu a fost câte ceva de făcut.

Am ajuns în Lefkada și mi-a ieșit toată povestea cu cererea în căsătorie. Bonus, a zis ”DA”. Visam de mult timp la vacanța asta, am eu o fixație cu insula asta de la greci. A ieșit bine, chiar dacă nu s-au aliniat planetele în iunie și am ajuns abia la început de septembrie. Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

Mai țineți minte cum, la începutul anilor 2000, românii se isterizau pe tema cutremurului cel mare? 

Libertatea scria de 3-4 ori pe săptămână că urmează să fie un cutremur mare de tot, iar Dan Diaconescu invita aceiași oameni cu care discuta mereu aceleași lucruri. Și cu toate astea publicul consuma îngrozit informațiile, așteptând inevitabilul ca pe proverbialul drob de sare.

20 de ani mai târziu ne uităm îngroziți cum urmează să vină o pană de curent nasoală și noi n-avem ce să facem. Din 3 surse apropiate am aflat de calamitatea asta iminentă care ne va paraliza, ne va distruge pur și simplu. Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

O să mai treacă timpul și o să mergem să mai negociem lucruri pe la Bruxelles și Strasbourg. O să întrebăm ce se mai aude cu zona Schengen, cu zona Euro și o să primim din nou refuzuri.

Iar politicienii noștri vor spune că vrem și noi în Schengen, că suntem și noi europeni, nu suntem cu nimic diferiți față de portughezi, spanioli, nemți sau italieni. Iar oficialii UE ne vor băga tabelul ăsta în față. Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

Tot văd prin presă cum se dă lumea cu fundul de pământ că nu se mai vaccinează oamenii. Şi da, e nasol, avem doar 25% din populaţie vaccinată, poate că încă vreo 2 milioane de oameni imunizaţi, ne-om duce spre un 35-40% cu anticorpi. Nu e deloc suficient.

Pe de altă parte, nici nu mi se pare rezonabil să ne aşteptăm doar de la autorităţi să ducă lupta asta de convingere. Cred că e şi de datoria noastră într-o oarecare măsură să încercăm să-i convingem pe apropiaţi să se vaccineze. Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

Dacă 2019 a fost complicat, 2020 a fost prost de-a dreptul.

Am pierdut-o pe mama, care s-a dus după o lungă suferință, de mai bine de 20 de ani.

Ultimele ei luni au fost un chin pentru tot cei apropiați, iar pe lângă asta a trebuit să ne vedem rar, din cauza pandemiei. Încă procesez informația asta. N-am vorbit niciodată în public despre subiectul ăsta, încă îl consider ceva prea personal, poate că o să revin la un moment dat. Oricum, prietenii au fost acolo, încă o dată, în niște momente în care toată familia era devastată.

Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

2019 a fost un an complicat.

Un rollercoaster emoţional, şi mie nu-mi plac deloc rollercoasterele. În mod total ironic, anul ăsta m-am dat pentru prima oară într-un rollercoaster mai serios, la Disneyland Paris (Indiana Jones et le Temple du Peril). Oribil.

A fost anul în care am luat şi cea mai grea decizie din viaţa mea, care a venit la pachet cu o mulţime de consecinţe. Totodată, a fost anul în care am realizat că intuiţia mea nu este infailibilă, şi că există riscul să-ţi iei ţeapă oricât de bine ai crede că poţi să citeşti oamenii. Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

Recorder a făcut un reportaj interesant despre maturitate. Au întrebat oameni de pe stradă când s-au simţit pentru prima oară maturi, iar răspunsurile au fost legate, în general, de plecarea de-acasă, primele rate, primele facturi, primul salariu. Chestii normale.

Vali face o comparaţie uşor exagerată, cu omul preistoric, însă dincolo de asta, nu cred că are sens nici să ne comparăm cu ce se întâmplă în ţările din Vest. E clar că există acel decalaj de 20-30 de ani, chiar dacă am mai recuperat ceva din el în ultimii 10 ani. Însă mai degrabă recuperarea asta s-a produs la nivel material, nu şi în ceea ce priveşte mentalitatea. Citeşte tot articolul

IN Gânduri de zi cu zi

Făceam curăţenie pe desktopul de la birou zilele trecute şi mutam foldere ale unor proiecte încheiate în marele folder numit Work. Da, sunt genul ăla de om care aşteaptă să se umple tot desktopul într-un haos general, apoi face curăţenie şi o ia de la capăt. Şi în timp ce se copiau fişierele, am observat că am ajuns la 302 foldere, ceea ce înseamnă 300 de clienţi cu care am lucrat în ultimii 9 ani la Superior Media.

Ştiu asta pentru că aşa am organizat de la început lucrurile, fiecare client cu folderul lui, iar acolo unde au fost mai multe proiecte pentru acelaşi client, am păstrat acelaşi folder principal.

Citeşte tot articolul

Meniu