FITS-ul găzduieşte în fiecare an sute de evenimente. Anul ăsta au fost peste 500, înghesuite pe parcursul celor 10 zile de festival. E imposibil să le vezi pe toate, aşa că trebuie să faci nişte alegeri. Şi dacă spectacolele din stradă se repetă chiar şi câteva zile la rând, cele din sală pot avea doar câte o reprezentaţie. Aşa că alegi, renunţi, faci compromisuri între teatru şi dans sau circ şi vreo conferinţă de presă.
Deşi FITS nu s-a terminat încă, cred că mi-am ales favoriţii, atât în ceea ce priveşte cel mai bun spectacol văzut, cât şi cea mai mare surpriză.
Trupa Circa nu era deloc pe lista mea de priorităţi, ba chiar pot să spun că nu-i luasem deloc în calcul. Asta până când mi-a recomandat Diana să merg la “Perfecţiunea Imperfecţiunii”, spectacolul pe care australienii l-au susţinut la Sala Thalia miercuri şi joi.
A venit momentul ăla din an în care îmi fac bagajul, setez out-of-office-ul şi pornesc spre Sibiu pentru o săptămână de relaxare. Asta dacă pentru voi relaxarea constă într-o supradoză de teatru cu 3-4 spectacole pe zi, mâncat pe fugă, dormit puţin şi sprinturi de la o sală la alta. Pe scurt, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, ediţia XXIV.
Pentru mine e a şasea ediţie la care particip. A şasea! Şi când mă gândesc că am acceptat iniţial o invitaţie mai mult din curiozitate. De-atunci am revenit an de an, fie că am venit în calitate oficială sau neoficială. Până la urmă despre asta e vorba: festivalul ăsta te face să-l doreşti atât de tare încât nu prea există alternativă, pur şi simplu îţi alegi nişte zile şi te duci.
Mi-am ales din timp spectacolele pe care vreau să le văd, mi-am calculat traseele, am învăţat din lecţiile anilor trecuţi. Mi-am alocat mai mult timp şi pentru spectacolele de stradă, care sunt o bucurie mereu, dar parcă anul ăsta sunt mai multe decât oricând. Am ales şi câteva spectacole de dans (vin israelienii!), sper să apuc şi să simt Sibiul în tihnă.
Recomandarea mea e să vă urcaţi în maşină şi să vizitaţi Sibiul, măcar în weekendul care vine, dacă nu puteţi din timpul săptămânii. Îl veţi descoperi aşa cum nu l-aţi văzut niciodată. Şi chiar o să fie cu More Love dacă oricum vă place oraşul 🙂
Dacă ar fi să numărăm, am descoperi că mai sunt 70 de zile până la a 24-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Anul ăsta perioada de desfăşurare este 9 – 18 iunie.
Am avut marele noroc anul trecut să stau 7 zile întregi şi am reuşit să mă bucur de o grămadă de spectacole în sală, am prins şi câteva momente mişto pe stradă, am făcut şi live-uri cu oameni unul şi unul. Toate articolele sunt aici.
Zilele trecute s-a anunţat programul parţial şi s-au pus în vânzare primele bilete. Le găsiţi aici. Recomandarea mea este să vă cumpăraţi de acum bilete şi să faceţi ulterior planurile de călătorie, în special pentru weekenduri se vând imediat locurile la spectacolele din sală.
Nu uitaţi că acesta nu este programul complet, ci se vor mai adăuga spectacole pe parcurs.
Odată cu venirea toamnei s-au întâmplat tot felul de chestii bune: a apărut mustul, au dispărut motocicliştii şi s-a deschis stagiunea la mai toate teatrele din Bucureşti. Prilej tocmai bun ca să văd un spectacol pe care îl aveam pe listă încă din primăvară, când a avut premiera. “Îmblânzirea scorpiei” n-are cum să nu-ţi stârnească curiozitatea. Un musical cu Dorina Chiriac şi Alex Bogdan în rolurile principale e, măcar pe hârtie, un spectacol la care te poţi distra copios. Dar dacă vorbim de Shakespeare sunt tot atâtea şanse ca viziunea regizorului să facă totul praf.
A 9-a ediţie a festivalului internaţional de teatru independent Undercloud e gata de start. De fapt, cred că la ora asta deja au început spectacolele din prima zi.
Ediţia din acest an se desfăşoară între 22 şi 31 august la ARCUB Gabroveni şi aduce o serie de spectacole foarte interesante. Vor fi 35 de spectacole în total, conferinţe, lansări de carte şi workshopuri. Un festival complet, care creşte de la an la an. Vă recomand cu căldură “The sunset limited”, “Omul-pernă” şi “Indianul vrea în Bronx”.
Important e să vă grăbiţi, că biletele se dau destul de repede. Mai multe detalii aici.
Două spectacole de Silviu Purcărete ochisem anul acesta la FITS: Lulu şi Metamorfoze. Dacă Lulu s-a jucat înainte să ajung eu la Sibiu, Metamorfoze nu avea cum să-mi scape. Şi totuşi, la FITS programul e un organism viu care se modifică după cum bate vântul recomandărilor venite de la alţi participanţi. Aşa că în loc să merg joi la Metamorfoze şi vineri la Visul unei nopţi de vară, am făcut schimbul şi m-am trezit că nu mai sunt bilete vineri la Purcărete, ba chiar urma să fie nebunie maximă pentru că ce e un weekend fără surplus de turişti veniţi pentru cultură.
Dar planetele s-au aliniat şi de data asta aşa că am prins loc bun la Metamorfoze, prin rândul 2 (mulţumesc, Radu!). N-aveam mari aşteptări, că doar nimic nu poate fi la fel ca Faust. Sau?
Aşa cum am promis, am revenit şi cu celelalte LIVE-uri de la #FITS2016. N-am mai reuşit să facem luni transmisie pentru că a fost o noapte lungă şi trebuia să fugim pe la casele noastre înainte să vină valul de turişti din mini-vacanţă. Dar vom reveni cu concluziile ediţiei 2016 de FITS în scris. Prima parte a inverviurilor LIVE e aici.
FITS nu este doar despre teatru, aşa cum am tot zis. E o sărbătoare a artelor spectacolului, aşa că sunt o mulţime de showuri de dans, o selecţie interesantă de concerte, conferinţe, expoziţii şi multe alte evenimente conexe.
Marţi şi miercuri am ajuns la video-mappingul realizat de Les Ateliers Nomad şi susţinut de Therme Bucureşti (cei care au pus umărul şi la secţiunea de teatru independent). Despre cum a fost joi puteţi citi pe pagina Therme, tot acolo găsiţi şi un link către un live pe care l-am făcut pentru ei.
Planetele s-au aliniat, şansa şi-a făcut loc, aşa că am ajuns la “Visul unei nopţi de vară” jucat de The Actors’ Gang şi regizat de Tim Robbins. Am intrat în sală cu mixed feelings. Pe de-o parte mă temeam să nu fie un spectacol over rated, pe de altă parte eram super entuziasmat pentru că Tim Robbins.
