Free Communication a intrat în reţeaua internaţională Public Relations Global Network (PRGN). Detalii.
IBM anunţă un parteneriat prin care datele Twitter vor fi disponibile în toolurile de analiză ale companiei de IT. Detalii.
Amazon a lansat Fire TV Stick, un competitor pentru Chromecast la preţul de 39 de dolari. Detalii.
Microsoft va oferi spaţiu nelimitat în cloud pentru utilizatorii Office365. Detalii.
Alte ştiri pe scurt: OLX pe Windows Phone, redesign pe pagina de reviews a FB.
Ştiţi tableta aia Nexus 7, prima generaţie? Cea apărută în 2012? Este în ofertă la Emag, 450 de lei (linkul de Profitshare e de la NwRadu, să facă şi el un ciubuc), reducere de Halloween. O am şi eu, o au şi prietenii mei, merge super bine pentru Pocket, Facebook, Instagram, Twitter, Chrome, GMail şi alte câteva chestii. Nu mă joc pe ea, nu mă uit decât la clipuri de pe Youtube, bateria ţine cam 2 zile, e cea mai bună afacere pe care am făcut-o în ultimul an, şi eu am dat 600 de lei pe ea de Black Friday.
Anyway, deci avem o tehnologie de acum 2 ani, la un preţ de tabletă Eboda, iar românul o cumpără şi comentează pe Emag:
Mda am luat-o si eu, si guess what… Surprise… Efectiv mi-a scapat la review ca nu am crezut ca e posibil sa ai tableta fara camera video pe spate sa poti face o poza… Ei DA, asta nu are camera pe spate, deci poti doar sa faci call-uri video cu ea… Adica ceea ce prea putin conteaza ca nu prea face nimeni call video… Poate pe skype…. So, sunt dezamagit de Google. Sa faci economie 2bucks pt o camera…. Proasta idee… Ma mai gandesc daca raman cu ea.
Pentru că, nu-i aşa, îţi iei o tabletă ca să faci poze frumoase în concediu cu ea. Şi, dacă se poate, să coste cât mai puţin. De-alea la 1 leu nu mai aveţi?
Am ajuns abia după pauza de prânz la Ziua Publicităţii, am ratat panelul cu Sorin Psatta şi Dan Petre. Din păcate, după masă toată lumea era extrem de moleşită, n-am reuşit să rămân cu mare lucru după 3 ore de discuţii.
În panelul despre brandul de ţară au discutat Naumovici, Jean Valvis, o doamnă de la autoritatea de turism, Radu Florescu şi încă un tip. Pe scurt:
– Naumovici a făcut câteva glumiţe, cum că DNA şi Simona Halep reprezintă cel mai bine brandul de ţară în momentul ăsta;
– Jean Valvis a zis că promovarea vinurilor e cartea câştigătoare pentru brandul de ţară, că avem vinuri mai bune decât francezii; e normal, omul îşi promovează businessul 🙂
– cică Franţa investeşte lunar 1 milion de euro pe lună ca să promoveze vinurile lor în China;
– pentru brandul de ţară s-au cheltuit în 2013 doar 200.000 de euro.
– Bogdan Naumovici a zis că marea problemă cu brandul de ţară a fost că fiecare regim ajuns la putere l-a schimbat
– Radu Florescu a propus ca poziţionare pentru brandul de ţară: „România: ţara talentului ascuns”. Naumovici a completat: ascuns bine de tot 🙂
– concluzia a fost că nu avem o concluzie, că trebuie să vină mai multă lume din privat în instituţiile publice, că la stat se mişcă lucrurile greu şi prost. Citeşte tot articolul
Când vă mai promite cineva succes cu campanii de Real Time Marketing, puteţi să-i daţi una peste ceafă şi să-i arătaţi clipul ăsta.
Dacă stai să te gândeşti, joacă la pitici în comparaţie cu Old Spice Response Campaign, dar rămâne foarte bună şi asta 🙂
AD-uri outdoor în funcţie de vremea de afară, de evenimente locale ? YES, please!
![shutterstock_225142870 [Converted]](http://www.hoinaru.ro/wp-content/uploads/2014/10/shutterstock_225142870-Converted.png)
Electoratul „băsist” a tot aşteptat o cascadorie din partea actualului preşedinte, ceva care să schimbe soarta partidei. A venit întâi giumbuşlucul lui Robert Turcescu, pe urmă fâs-ul cu ofiţerul acoperit. Toată lumea a suspinat dezamăgită. Şi în timp ce noi eram atenţi la perdeaua asta de fum, DNA-ul producea adevărata cascadorie.
Hrebenciuc arestat, Cocoş arestat, Dan Şova şi alţi oameni din PSD urmează la rând. Dacă e adevărat ce scrie aici, o să avem parte de 2 săptămâni intense, imediat după primul tur. Pe unele siteuri scrie că ar fi Ponta cireaşa de pe tort . Nu ştiu care-i legea, dar dacă candidatul X trece în turul 2 şi pe urmă este pus sub acuzare/arestat/ceva, rămâne în cursă? Ţin minte cazul ăla aberant de la primăria Jilava, cu primarul ales din puşcărie, dar aşa e şi la preşedinţie?
Probabil că schema o să iasă la iveală abia săptămâna viitoare, până atunci avem liber la scenarii.
Oare care-i faza cu Cocoş şi Pinalti, de ce au ei zâmbetul ăla şmecheresc? Oare se sacrifică pentru a înfunda pe altcineva sau e zâmbetul amar că au fost sacrificaţi?
Foto: Elections via shutterstock
Miercuri, 29 octombrie, la JW Marriott, are loc Ziua Publicităţii, un eveniment organizat de IAA în parteneriat cu Ziarul Financiar.
Dimineaţă se va prezenta un studiu Deloitte legat de publicitatea din România, urmând ca pe parcursul zilei mai mulţi oameni din companii să discute pe tema asta.
„6 din 10 români consideră că publicitatea are un impact direct asupra vieții lor” este una din primele concluzii ale studiului Deloitte
Detalii extra aici. N-o să fac live-blogging, că mi-e lene #delaovârstă, dar revin cu ideile principale.
Agenda evenimentului: Citeşte tot articolul
Am ajuns săptămâna trecută la TNB după foarte mult timp şi mă bucur că lucrurile intră în normal acolo. O parte din săli sunt deja gata, aşteptăm ca până la finalul anului să se încheie totul. E excelent să vezi că o parte din cele 7 săli proiectate sunt deja folosite pentru tot felul de spectacole. Dacă Sala mare şi Sala Studio sunt mai potrivite pentru abordările clasice, presupun că celelate săli vor găzdui experimentele despre care vorbeam aici.
Şi „Distopie. Shakespeare. Remix” e un astfel de experiment. Am ajuns aproape întâmplător marţea trecută, la premieră n-am fost în Bucureşti aşa că nu apucasem să văd spectacolul.
Aşa cum bănuiam, e o nebunie pentru cei care au văzut Shakespeare mult. Dacă n-aţi citit piesele de bază ale dramaturgului englez, probabil că n-o să vă impresioneze la fel de mult. Cred că această punere în scenă e făcută pentru cei care sunt dispuşi să se joace puţin cu textele din Regele Lear, Hamlet, Romeo şi Julieta. Sunt trimiteri la majoritatea operelor importante ale lui Shakespeare, chiar dacă povestea de bază e cea din Regele Lear. Totul e structurat pe modelul unui joc video, cu o mulţime de proiecţii video. Un spectacol multi-media în adevăratul sens al cuvântului. Citeşte tot articolul
Google a anunţat Inbox – o aplicaţie de email separată de Gmail. Detalii.
Facebook a lansat aplicaţia Rooms, care te ajută să creezi un soi de camere de chat pe anumite teme. Detalii.
Twitter lansează Fabric – o platformă dedicată developerilor de aplicaţii mobile. Detalii.
Adrian Boţan devine Global Executive Creative Director la McCann Worldgroup pe Nestle. Detalii.
Alte ştiri pe scurt: aplicaţia HenriAppPort, social media în România, aplicaţie nouă de mobil pentru Trilulilu, Tumblr pe Mac, Groupon Pages, AMC preia jumătate din BBC America, repoziţionare Floria, Twitter cumpără TwitPic, Snapchat are aduri.
Kill the messenger – un film care promite foarte multe din trailer şi care până la urmă rămâne doar cu promisiunile. Povestea e fabuloasă, dar mi se pare că se urmăreşte atât de mult ordinea evenimentelor încât unele lucruri ajung doar să se treacă în revistă. Vreo 2 ani de anchete, dezvăluiri şi reportaje sunt comprimate în vreo 2 ore de film mai mult cu scopul de a face cunoscută povestea (sau de a readuce subiectul în atenţia publicului). Un omagiu foarte bun pentru jurnalistul Gary Webb, dar cam atât.
Q.E.D. – nici n-aş zice că ar trebui încadrat la filme artistice, ăsta e un film-document. Excelent studiat aerul anilor comunişti, dacă se vor întreba vreodată copiii noştri cum era viaţa înainte de ’89, e suficient să le punem filmul ăsta. Toate detaliile sunt extrem de bine lucrate, de la decoruri, replici şi costume. Florin Piersic Jr. este un securist de milioane, întreaga poveste e foarte bună.
Cred că au trecut cel puţin 7-8 ani de când n-am mai văzut nişte spoturi atât de bune de la Leo Burnett!
E o campanie pentru Asociaţia Pro Democraţia. Vino la vot!
Sigur, mesajul e cam la prima mână, dar poate că aşa trebuie.
Citeşte tot articolul
Dacă tot s-au mai tăiat bugetele din online, există şi o consecinţă pozitivă: s-au rărit „evenimenţelele” cu bloggeri. Până acum un an se făcea un eveniment pentru bloggeri din orice.
Lansăm un suc cu aromă de cireşe? Facem eveniment cu presă şi eveniment separat cu bloggeri. Invităm 80 de oameni, vin 40, beau suculeţul, pleacă acasă.
Avem un nou şerveţel parfumat cu aromă de levănţică? PAC! Eveniment cu bloggeri.
Vine în România şeful regional pe CEEMEA? Party cu bloggeri!
Lumea mergea, vorbea, pleca acasă. Furnizorii facturau, câţiva bloggeri scriau, a doua zi toată lumea uitase de eveniment. Acum parcă nu se mai aruncă brandurile să facă „întâlniri” fără cap şi fără coadă, doar ca să bifeze ceva.
