IN Casual stuff

E vorba de mufa aia adevărată, cu picioruş de plastic, nu de faţa cuiva.

De fiecare dată când apare vreo vacanţă sunt o grămadă de oameni care vor să se rupă total de net şi sunt foarte fericiţi că fac asta. De parcă i-ar ţine cineva cu forţa online.

Exceptând momentele în care pleci la rude în alt oraş, abstinenţa asta programată e o prostie. Aţi uitat că vă plăcea internetul? Aţi uitat când stăteaţi până seara târziu pe hashtaguri sau când comentaţi pe Facebook cu prietenii?

Aşa cum la ora 5 rupeţi uşa de la birou, aţi ajuns să rupeţi mufa de internet când vin sărbătorile.

Cât să stai la masă? Cât să vorbeşti cu rudele? Câte pahare de vin să ciocneşti de bucurie? Şi în plus, după atâta mâncare riscaţi să ajungeţi subiect de ştiri.

Pasiunile rămân pasiuni şi pe perioada sărbătorilor şi să le reprimaţi doar pentru că toată lumea face asta ar fi o prostie.

IN Liverpool

Dacă e prea cald amână cineva Crăciunul? Sau s-a întâmplat vreodată să nu se sărbătoreasca 1 mai pentru că ploua? Sau s-a amânat vreodată Revelionul?

Şi atunci cum poţi să răpeşti bucuria a milioane de copii şi să amâni meciul lui Liverpool de Boxing Day? :(( It’s the best game of the year!

IN Casual stuff

Citeam un articol despre Pagini de Facebook vs. Profile pentru oameni cu „brand personal” sau măcar cu o anumită notorietate într-un anumit domeniu. Articolul e bun, dar m-a bufnit râsul când am ajuns la:

astfel vom contribui cu totii la dezvoltarea unui ghid practic pentru gestionarea prezentei online

Şi m-a bufnit râsul pentru că mi-am adus aminte de acest băiat. Descoperit de colegul Eduard, individul este un piţiponc* veritabil.

Vi se pare vouă că acest băiat are nevoie de „gestionarea prezenţei” lui online? :)) Ăsta e primul lucru la care vă gândiţi când vă uitaţi la poză?

Problemele astea sunt dezbătute pe un metru pătrat de internet doar de o mână de oameni care încearcă să umble cu nişte bugete de online.

Iar ei, restul, continuă să folosească IE6, să scrie URL-ul în căsuţa de căutare a Google şi să creadă că au câştigat la o loterie din Spania 1 milion de dolari.

_____

*n-aş spune cocalar pentru că e o doză de feminitate în el, fix cât să-l facă doar un metrosexual eşuat.

Urare cu repetiţie

question_answer0
IN Casual stuff

Cum bine ziceam anul trecut, vă doresc un Crăciun odihnit!

Urmează Boxing Day, 5 Giants of Advertising, Branding pe frontul de est, cozonac cu lapte, muncă (e cea mai bună perioadă din an pentru recuperat chestii din urmă – toată lumea stă pe loc), lectură de blogguri random şi filme.

#Fieca #fuego, #hruşcă şi #lerul să vă #inunde #sufletele cu #bucurie şi mesele cu #belşug alături de #ceidragi.

N-aş face 3

question_answer0
IN N-as face

Continuăm cu indianul „N-aş face”.

De la Bill Bernbach citire: A great ad campaign will make a bad product fail faster. It will get more people to know it’s bad.

Ideea de azi: n-aş face o campanie mişto pentru un client care nu e aşa mişto cu clienţii lui.

În rolul principal azi: Groupama şi aplicaţia Ciocneşte-ţi prietenii. Care are în spate un mecanism mişto, are şi un sistem de navigaţie ca premiu dar are un minus. Mare.

Groupama îmi oferea RCA pentru Hoimobil, care e un Reno de clasă mică, buget de blogger, la 540 de lei.

La Omniasig mi-am făcut asigurarea cu 240 de lei. Adică la Groupama e de două ori mai scumpă.  Sunt tare curios cine o să-şi facă asigurări la Groupama. Mai ales că de ăia 300 de lei în plus mi se oferă doar un card pe baza căruia beneficiezi de tractare gratuită (în limita a 100 de km).

Şi cu toate astea, nu se justifică preţul atât de ridicat. Dar aplicaţia rămâne mişto.

IN Filme

Până la urmă am văzut Harry Potter 7 la cinema. N-am văzut Inception, n-am văzut Avatar, dar HP trebuia să văd. Am citit primele 3 cărţi prin clasa a 6-a. Pe urmă a apărut şi a 4-a carte, ultima pe care am citit-o. Dar filmele le-am urmărit în continuare pentru că voiam să văd cum se termină povestea. Aşa că m-am dus ca la un film pentru copii, inclusiv pentru copilul din mine.

Şoc şi groază. Filmul nu e pentru copii, asta în primul rând. Că mă uit pe trailer la HP7 sau că mă uit la Inception, tot aia e. Imagini întunecoase, foarte mulţi băieţi răi, morţi ca în ştirile de la ora 5. Cine naiba a scris scenariul, Bacovia? Angoasa te urmăreşte pe tot parcursul filmului şi la sfârşit pleci cu o stare de spleen.

Ceea ce nu se potriveşte deloc cu Happy Mealul consumat în prealabil de toţi prichindeii care erau la cinema.

Eu înţeleg că trebuie să sugerezi că e foarte rău pentru ca la sfârşit să fie foarte bine, dar nu se poate să văd un film întreg cum se omoară ăia între ei.

Plus că un HP fără Hogwarts nu mai e HP. E un fel de film cu nişte băieţi care se plimbă cu nişte lemne în mână. Magie lipsă. Nu e musai să-l vedeţi, dar dacă vreţi, e de văzut acasă. Când apare pe DVD, of course.

PS: Evident, titrarea includea forma vroiam, în loc de voiam.

IN Casual stuff

Am primit leapşa cu planurile, denumită pretenţios „Ce vrei de la blogul tău în 2011?”. Ea îşi are originile la Bobby şi s-a plimbat mult în ultima săptămână.

Voi continua s-o ignor, dar m-am gândit că ar fi frumos să şi explic.

Eu nu-mi fac planuri pentru blog. Niciodată n-am avut o strategie, doar subiecte pe care le-am abordat şi subiecte pe care nu le-am abordat, oameni cu care am interacţionat, amici, prieteni, rude etc.  Pentru planuri mergeţi la Chinezu.

Eu o să-mi păstrez constanţa cât o să am chef, o să amestec conţinutul după cum îmi cere sufletul şi o să-mi doresc trafic mare doar atunci când oi vrea să mă las de blogging 😀

Deci leapşa asta e doar pentru probloggeri strategi, noi rămânem şi în 2011 într-un colţ, ne apărăm nevoile şi neamul.

IN Caterinci

De la prietenul (şi cel mai puternic contestatar) Pinkish, am primit o leapşă funny. Dar funny rău, mai ales că a pornit la o discuţie pe skype. Şi cum noi avem o imaginaţie bogată, să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă unele personalităţi istorice ne-ar fi fost contemporane…

Calistrat Hogaş ar fi câştigat detaşat RoBlogFestul la categoria „Cel mai bun blog de turism”. Corina Georgescu şi blogul ei ar fi fost mic copil. Nu, nene! Pe drumuri de munte, În munţii Neamţului… blogging!

Bacovia ar fi fost considerat emo. L-ar fi citit copile care ascultă Tokio Hotel şi blogul lui ar fi avut o temă neagră cu fonturi gri şi în loc de snow.js, plumb.

CanCanul ar fi avut şi mai multe subiecte de publicat. EXCLUSIV! Sex tape cu Carol al II-lea şi Elena Lupescu! VIDEO numai în ediţia de mâine!

Tot în CanCan ar fi apărut o galerie foto cu A.I. Cuza plecând de la Golden Blitz. A doua zi toată presa centrală ar fi scris despre „contractele abuzive pentru construcţia căilor ferate române” şi legăturile Regilor Căilor Ferate cu camarila domnitorului.

De acuzele opoziţiei n-ar fi scăpat nici Grigore Ureche, care ar fi fost numit „tonomatul mogulului”. Se vede clar în letopiseţ că s-a vândut pe bani mulţi!

Tudor Vladimirescu s-ar fi rezumat la petiţii online. Şi din când în când, câte un protest pe dealul Cotrocenilor, alături de activişti ai vremurilor noastre.

Titu Maiorescu i-ar fi luat pâinea de la gură lui Manafu, organizând Junimea Social Network avându-i ca invitaţi principali pe Marius Moga şi pe cel care îi compune versurile pieselor, Mihai Eminescu.

Şi probabil Constantin Mavrocordat i-ar fi avut la curte pe Guţă şi Adi Minune, Caragiale s-ar fi angajat la Trombon, Sadoveanu ar fi ajuns pe primul loc în Zelist înaintea lui Chinezu…

Leapşa merge la Auraş, Dan şi Makavelis pentru că de obicei pe blogurile lor râd. Bonus: Toma Nicolau care promite ceva cu sport.

IN Casual stuff

V-am mai spus că am un fix cu favicoanele. Un site care n-are favicon e un site neterminat, asta e filosofia mea.

Şi pentru că unul dintre blogurile pe care le citesc cu sfinţenie în ultima vreme nu avea favicon, mi-am luat inima în dinţi şi am dat un mail. Nu era vorba „decât” de Edward Boches, Chief Innovation Officer (fost Creative Director) la Mullen, una dintre cele mai tari agenţii de advertising din State.

Fondată în 1970, Mullen are printre clienţi Timberland, Olympus sau hotelurile Four Seasons şi poate americanii vă sunt cunoscuţi pentru Bruins Hockey Rules.

Şi eu nu numai că l-am rugat pe directorul de creaţie al lor să-şi pună favicon, ba chiar l-am şi convins să o facă! 😀

Mai rămân câţiva de prin .ro şi gata 😛

IN Web

Zilele trecute mă jucam cu Harta Crăciunului, aplicaţia făcută de iLeo pentru Petrom. V-am mai spus că o să susţin cât pot aplicaţiile de Facebook, pentru că momentan nu sunt aşa multe în RO şi ne mai scot din monotonia campaniilor de display.

Primul impuls a fost să trimit câteva steluţe şi trenuleţe prietenilor din Anglia. Pe urmă am văzut că aplicaţia merge doar pe teritoriul României, ceea ce are sens dacă ne gândim că Petrom a făcut toată vara drumuri prin ţară ca să Redescopere România (a se citi: Bobby a făcut toată vara drumuri cu ajutorul Petrom… ).

Şi după ce am început să-mi verific lista, mi-am dat seama că eu am tare puţini prieteni prin ţară. Majoritatea sunt în Bucureşti, iar cei care au plecat din Bucureşti s-au dus în ţări mai vestice. Greu am găsit câţiva prieteni de urat.

Dar aplicaţia a venit la fix, pentru că eu chiar voiam să vă întreb: ce facem de sărbătorile astea, iar ne dăm mesaje?

Cu Paştele am stabilit aici şi aici, ne concentrăm puţin şi pentru Crăciun? Decât să daţi banii pe un model de sms trimis tuturor cunoştinţelor de 100 de ori, mai bine abordaţi lumea pe Facebook. Unde se poate, of course. Măcar pe aplicaţia asta aveţi 4 variante de ales: o steluţă, o luminiţă, inimioară sau un trenuleţ.  După gust şi după caz. Chiar şi alegerea uneia dintre variante face mesajul mai personal decât smsul ala stas.

E perfectibilă şi aplicaţia, e perfectibil şi faviconul (dar am apreciat că există favicon) şi cred că cel mai interesant e ce-o să facă Petrom la sfârşit. Şi nu vreau comunicat de presă cu cifre, vreau să se întâmple ceva, să aibă şi o urmare trimisul de trenuleţe şi luminiţe. Asta e dorinţa mea de Crăciun 😀

IN Advertising/PR

Toţi vorbim digitala, unii mai mult, alţii mai puţin.

Ligia îşi pune o întrebare aici. Care generaţie e mai tare?

The Millenials, generaţia celor care sunt născuţi undeva între anii ’80 şi ’90 sau The Digital Natives, cei care sunt născuţi după ’90.

Citind postul ei mi-am adus aminte de un articol din NY Times, despre tinerii antreprenori. În respectivul articol o tipă de 23 de ani zicea:

He wanted someone who spoke digital as a first language, not a second.

E clar că The Millenials vorbesc digitala ca pe prima limbă străină învăţată, din moment ce internetul s-a dezvoltat concomitent cu orele în care studiam noi engleza. Iar cei puţin mai mari decât noi au prins destul de repede.

Pe de altă parte avem o generaţie de tineri pentru care digitala e limbă maternă.

Până acum 10 minute mă gândeam că singura diferenţă între mine şi un Digital Native e (aşa cum zice şi Ligia în articol) că noi ăştia care suntem la limita între Y şi Z ne amintim şi Citeşte tot articolul

Meniu