Am trăit aproape toată viaţa sub guvernarea PSD-ului, cu mici pauze. Unele reale, altele simulate (precum guvernarea CDR). Am observat cum partidul ăsta a devenit de la an la an şi de la conducător la conducător tot mai pervers, corupt şi, din păcate, tot mai curajos.
Dacă părinţii noştri au trăit cu ideea că nu se poate schimba nimic, noi trăim cu frustrarea că nu se schimbă nimic, chiar dacă s-ar putea. Iluzia că vom scăpa vreodată de această grupare mafiotă care s-a instalat în Parlament e mai amăgitoare decât speranţa unui ajutor american înainte de ’89.
Ceea ce se întâmplă acum pe Facebook şi prin presa de dreapta este, de fapt, o nouă „Europă Liberă” la care se conectează generaţia noastră pentru un plus de speranţă. Diferenţa e că nu ne interzice nimeni accesul la aceste informaţii. Nu încă. Citeşte tot articolul
















