Cu riscul de a provoca pofte nestăvilite, revin şi cu această listă de restaurante pe care vi le recomand anul acesta. Asta după conferinţe, spectacole de teatru şi seriale. Hai că v-am făcut program pentru 2019.

Le-am împărţit în două, unele pe care le-am încercat deja (şi la care merg chiar des), altele la care încă n-am ajuns. Fără pretenţii să fie cele mai bune sau cele mai scumpe, sunt alea pe care le recomand eu.

Restaurante pe care le-am încercat deja

La Samuelle – chiar şi acum când scriu mă gândesc la cel mai bun risotto din oraş care este cel cu pui pe care îl găsiţi La Samuelle. Un restaurant mai high-end aflat la Piaţa Charles de Gaulle, dar care e suficient de accesibil încât să nu faceţi gaură într-un buget de corporatist. Recomand şi sufleul cu ciocolată şi îngheţată de portocale. (La Samuelle este în Piaţa Charles de Gaulle, pe partea cu Arcul de Triumf, chiar pe colţ).

Marty’s – am mai scris de câteva ori despre ei, e un restaurant la care puteţi merge pentru o masă bună cu prietenii atunci când nu vreţi neapărat ceva sofisticat. E cumva un bistro premium dacă vreţi să-i spunem aşa. Recomand pulled pork-ul, burgerul e bun, coastele sunt demenţiale, cheesecake-ul cu banane (foto mai jos) este un must. Şi cartofi dulci prăjiţi neapărat! Abia aştept să mai deschidă un restaurant în Bucureşti, ca să nu mai fie nevoie să mai merg până în Sun Plaza special pentru asta. (Marty’s este în Sun Plaza, la ultimul etaj din mall).

Peking Duck – restaurantul chinezesc preferat din Bucureşti, unul dintre my safe spots. Fiind şi foarte aproape de casă, dau o fugă la Peking Duck de fiecare dată când vreau să mănânc bine de tot şi frigiderul e gol. Furnici în copac, pui pe plită încinsă, pui în cuib, astea sunt doar câteva dintre preferatele mele. Am încercat multe alte preparate, inclusiv raţa e foarte bună. Am dus şi prieteni care au fost încântaţi şi au revenit aici cu plăcere. (Peking Duck este pe Şoseaua Mihai Bravu 62A, la parterul clădirii Spectrum, aproape de Obor).  

Sushi Terra – tot un restaurant asiatic, de data asta de sushi. Cu menţiunea că eu nu mă omor după sushi în general, aşa că mănânc alte chestii când ajung la Sushi Terra. Preţuri ceva mai mari decât la Peking Duck, dar mâncarea e bună şi cred că e cea mai bună opţiune culinară din Veranda Mall. Mai există un Sushi Terra şi pe undeva pe Dorobanţi. (Sushi Terra este la parterul Veranda Mall de lângă Obor).

Ciorbăria – intră deja la fast-food, dar tot e bun, şi se poate mânca acolo, aşa că l-am pus pe listă. Nicio noutate aici, am scris recent despre cât de des am ajuns să mănânc ciorbă în 2018 datorită lor. Recomand gulaşul, ciorba rădăuţeană şi pe cea de salată. Ciorba de burtă e okish, dar nu se compară cu cea de la Sibiu. (Ciorbăria are mai multe restaurante pe la Victoriei, Calea Dorobanţilor, intersecţia Eminescu cu Tunari).

Hashtag Pub – alt safe spot la care ajung când n-am chef de chinezesc. Sau când vreau un prânz bun în zona biroului. E tot pe la Obor, în spatele unui bloc lung pe Mihai Bravu. Popeye’s Chicken (foto mai sus) e o variantă de semi-regim – pui cu spanac, caşcaval pe deasupra şi cartofi la cuptor, în timp ce burgerul e recomandat doar dacă sunteţi în cheat day. Preţurile sunt şi ele decente. (Hashtag Pub e pe Şoseaua Mihai Bravu nr. 32, în spatele blocurilor).

Bistro Matrioşka – un loc în care am fost tot mai des în ultima vreme. E foarte aproape de Piaţa Romană, nu e mereu plin (momentan), aşa că e un loc bun de întâlniri. Salate bune, burgerul este uriaş (foto mai jos), salatele sunt bune, o recomand pe cea cu pui înaintea celei cu vită. Preţuri ok pentru zona respectivă. (Bistro Matrioşka este pe strada Visarion nr. 20).

Ce vreau să încerc în 2019

Poesia – e un restaurant premium aflat tot în zona Charles de Gaulle, pe partea cu cartierul Primăverii. De mai bine de un an tot îmi propun să merg la ceva ocazie specială, iar atunci când apare ocazia specială aleg o variantă sigură (La Samuelle de obicei) şi amân vizita. Dar anul ăsta sigur se va întâmpla, am auzit numai lucruri bune, iar de fiecare dată când am trecut pe acolo (şi trec de multe ori, că în zona aia parchez când merg la alergat) mi-a plăcut ce-am văzut pe terasă. Sigur, e mai fancy, e de zi de salariu, dar din poze şi din ce povesteşte lumea înţeleg că merită.

Taverna Ikaria – un restaurant grecesc la care vreau să ajung de mai bine de jumătate de an, de când am văzut la cineva pe Facebook nişte poze promiţătoare. Dacă gustul e măcar pe jumătate din cum arată pozele, o să fie bine de tot şi Ikaria va intra pe lista mea de check-inuri frecvente. Restaurantul e în Pipera, după rond, imediat după ce faceţi dreapta, pe sensul spre oraş. Deci teoretic trebuie să întoarceţi după lac. E cam dubios că au şi meniu românesc, dar am mare încredere în recomandările prietenului de pe Facebook, care e gurmand, revin după ce am un verdict.

La Finca by Alioli – cred că am văzut toate vlogurile Ioneştilor de acolo, şi cu toate astea niciodată nu s-au aliniat planetele. Am vrut să merg de vreo 2 ori şi ba era full, ba era închis (de Paşte cred) aşa că n-am reuşit până acum. Cu paella nu m-am omorât nici prin Spania, dar o să merg pentru sangria şi un piept de porc iberic la cuptor. Tot aşa, restaurant de mers la ocazii speciale sau în ziua de salariu. 

Mikkeler – un restaurant aflat la vreo 50 de metri de La Samuelle, tot la Piaţa Charles du Gaulle, într-o casă superbă. Nişte prieteni au testat burgerul şi au zis că merge perfect cu o bere artizanală. E un local mai hipsteresc, însă am auzit numai lucruri bune, iar preţurile nu sunt cele mai mari.

MEATic Bucureşti – probabil că aţi auzit de restaurantul MEATic al lui Adi Hădean. Se spune că e unul dintre cele mai bune restaurante din România, momentan e deschis unul la Oradea, însă în prima parte a anului urmează şi deschiderea celui din Bucureşti. Tot în zona premium steakhouse este, însă prietenii care au fost la Oradea mi-au spus că e o experienţă specială, care nu se compară cu niciun steakhouse de la noi.

Cam ăsta e shortlistul, însă lista e deschisă, aştept propuneri 🙂