proteste

IN Politics

În urmă cu 2-3 ani mă uitam la tot felul de relatări de la protestele Gezi (unde au ieşit câteva milioane de turci), mă uitam la ce se întâmplă în Ungaria cu Orban şi nu înţelegeam cum poţi să ajungi într-o situaţie atât de nasoală ca ţară. Cum dai ţara pe mâna unuia care e atât de dezaxat, care pur şi simplu e imun la protestele a sute de mii de oameni?

Nu-l vezi în campania electorală? Nu te mobilizezi să-l ţii departe de putere? Chiar atât de tâmpiţi sunt turcii şi ungurii? De ce n-au făcut nimic încă de la primele semne ale abuzurilor?

Câţiva ani mai târziu m-am trezit în aceeaşi situaţie. Momentan e un joc al nervilor în care contează cine clipeşte primul. Numai că nimeni nu ştie dacă Dragnea joacă la cacealma sau pur şi simplu e imun la ce se întâmplă în stradă. Toate părerile analiştilor (Guran, Turturică, CTP etc.) sunt contradictorii de la o zi la alta. Aşa cum am mai spus-o, toţi se dau cu părerea, dar adevărul e că nimeni n-are habar ce pregăteşte Teleor-Man. Citeşte tot articolul

IN Politics

În urmă cu câţiva ani mergeam destul de des pe stadion, de cele mai multe ori la peluză, aşa că mi-am făcut prieteni în rândul băieţilor de galerie. În primul rând trebuie să ştiţi că nu toate galeriile sunt formate din tâmpiţi care atacă jandarmi, ci fiecare galerie e împărţită în mai multe „brigade” sau „facţiuni”. Unele sunt de-alea pline de tâmpiţi şi vor să se bată cu oricine, altele au ca scop să facă nişte coregrafii spectaculoase şi trag de ceilalţi să contribuie şi ei. Înaintea unui meci important de fotbal povestea era cam aşa: grupurile violente se ascundeau pe lângă stadionul din Ghencea şi îşi făceau planul cum să se bată cu jandarmii, celelalte pregăteau coregrafii.

Vorbim despre nişte tineri care au un apetit ridicat pentru violenţă, nu sunt neapărat din familii sărace, pur şi simplu au o dependenţă de adrenalină în combinaţie cu alcool. Fiecare pumn dat în capul unui jandarm e un motiv de laudă, fiecare „bulan” luat pe spate e pretext pentru o răzbunare viitoare. Dacă au altercaţii fără să fie băgaţi în dubă se declară fericiţi. Cam ăştia sunt oamenii care au pornit incidentele din piaţă. Au apărut tot felul de poveşti despre Negoiţă care le-ar fi dat bani, sincer să fiu nu cred că se pune aşa problema. Ei se bat cu bucurie şi pe gratis.

Dar să vedem cine ar putea fi responsabil pentru situaţia asta. Aseară s-a jucat un meci de handbal între Dinamo Bucureşti şi Steaua Bucureşti. Aşa cum ştiţi, Dinamo este clubul sportiv al Ministerului de Interne. Jandarmeria trebuie să asigure pază la toate meciurile cu risc ridicat de altercaţii, aşa cum sunt cele între Dinamo şi Steaua. În mod normal, date fiind protestele din ultimele zile, Jandarmeria ar fi trebuit să blocheze disputarea acestui meci. Aveau şi pârghiile organizatorice, că doar e clubul lor, putea face cineva o cerere de amânare a meciului. 

Îmi pare rău s-o spun, dar conducerea Jandarmeriei este complice la scandalul de ieri. Ştiau că 3-400 de suporteri din nucleul dur al galeriilor unor echipe vor veni la un meci cu grad ridicat de risc (care se desfăşura la 2 paşi de Piaţa Victoriei), n-au împiedicat desfăşurarea meciului, au permis organizarea huliganilor (care au avut timp să se şi îmbete, aşa cum fac de obicei), apoi au intervenit extrem de lent. Cred că ar trebui să terminăm prostiile astea cu huliganii plătiţi, Negoiţă n-ar da bani nici dacă i-ar spune cineva că poate Dinamo să câştige campionatul în felul ăsta.

Să ne explice Jandarmeria de ce s-a disputat meciul respectiv cu grad ridicat de risc, dacă tot se ştia că pot apărea probleme. Şi apoi promit că nu mai avem #altăîntrebare.

Foto via

Ne-au făcut

question_answer0
IN Politics

Duminică seară am ieşit la protest fără mari speranţe. Au fost zeci de mii de oameni despre care s-a spus că au protestat paşnic. Senzaţia de la momentul ăla a fost că erau resemnaţi, nu paşnici. 

Însă ce-au făcut aseară mă face să fiu tot mai sigur că plecarea lui Ponta după #colectiv n-a avut nicio legătură cu protestele. 100.000 de oameni au ieşit în stradă ca să arate că nu pot fi furaţi, că suntem cu ochii pe ei. Nimeni nu se aştepta, însă, la o tâlhărie. Fix asta e diferenţa, hoţul măcar „te face” pe la spate, când nu eşti atent, tâlharul pur şi simplu îţi pune cuţitul la gât. Ei ne-au pus ordonanţa pe masă. 

Tot ce mai sper e ca sute de mii de oameni să iasă în stradă în toată ţara şi să protesteze paşnic. Mi-aş dori nu degenereze lucrurile, dar e puţin probabil, piaţa e tot mai furioasă. Ne vedem la Guvern!

IN Politics

Se scrie foarte mult zilele astea, fiecare om are nişte gânduri care depăşesc mereu 7-8 paragrafe. Toţi vor să argumenteze cât mai mult, toţi vor să acopere subiectul. Eu încerc să fiu scurt în ceea ce priveşte situaţia de ieri din Piaţă.

Mi s-a părut că oamenii nu mai au încredere în nimic. În contextul actual, nu poate să răsară niciun lider, pentru că pe internet circulă tot felul de poze cu oameni „dubioşi”. Fără argumente prea multe.
Îl vedeţi pe acest om? E un cunoscut diversionist! E plină piaţa de diversionişti! Deci să nu ne încredem în nimeni
Ce om normal vine cu o portavoce la el? Doar activiştii au aşa ceva! Deci să nu ascultăm de nicio portavoce.
Ce dacă sunt 15.000 de oameni la Parlament? Să stăm aici, să nu ne lăsăm duşi de alţiiSunt curios dacă şi ei stăteau aşteptând lumea de la Universitate, convinşi că e necesar să stea pe loc. Citeşte tot articolul

Pe cine? Cum?

question_answer0
IN Casual stuff

03-noiembrie-2015-manifestatia-de-la-Piata-Victoriei-32

Astăzi i-am îngropat pe ai noștri, de mâine vă îngropăm pe voi, ticăloșilor! via

În seara asta am fost în Piaţa Victoriei vreme de câteva ore (mă rog, am pornit de la Universitate când coloana deja plecase spre Romană). Au ieşit zeci de mii de oameni, oficial s-a zis de 25.000, tind să cred că erau mai mulţi. Foarte răsfiraţi, mult mai răsfiraţi decât de obicei, de-asta e şi greu să faci o estimare corectă. S-au ocupat bulevardele, însă mi s-a părut o mulţime mai tăcută decât la alte proteste, mai cuminte. Atmosfera era cam ca pe stadioanele româneşti, „peluza” fiind cea care scanda, înconjurată de camere, în timp ce pe măsură ce te depărtai de miez lumea era total amorţită. Se mai scanda pe alocuri, însă mi s-a părut că nu e un tot unitar care să aibă forţa de a schimba ceva. Citeşte tot articolul

Demisia.

question_answer1 comentariu
IN Revolte

E tot ce mai contează acum. Până nu uităm, până nu ne întoarcem la ignoranţă.

Oprea, Cristian Popescu Piedone, şefii de la ISU şi toţi ceilalţi care sunt responsabili pentru #colectiv şi pentru moartea motociclistului Bogdan Gigină. Să nu credeţi că am uitat. Moartea unui om nu este mai puţin tragică decât moartea celor 30 31.

În contextul ăsta, să-şi dea demisia doar şefa de la TVR este ca şi cum ar pica un avion şi singurul responsabil găsit ar fi şeful de la toaletele din aeroport, că nu a fost săpun lichid.

IN Politics

proteste_iohannis

Dacă rezultatele oficiale confirmă, Klaus Iohannis este noul preşedinte al României.

Totuşi, nu este o victorie a dreptei, nu este o victorie a PNLului, este victoria clasei de mijloc. Cred că este prima dată când clasa de mijloc iese să voteze masiv ca să împiedice victoria PSD. Am fost astă-seară la proteste şi am văzut ce fel de oameni erau. Era clasa de mijloc, bine reprezentată în Bucureşti. Oameni cu un anumit grad de cultură, cu studii superioare, care gândesc limpede. Ei, jandarmii şi agenţii în civil, pe care îi recunoşteai uşor: corpolenţi, îmbrăcaţi în civil, liniştiţi şi atenţi la tot ce se strigă şi tot ce se întâmplă. Din când în când mai schimbau vorbe cu jandarmii.

O clasă de mijloc cuminte, care striga doar „PSD – ciuma roşie”, „Daciana, dragostea mea” şi „Demisia”. Citeşte tot articolul

IN Politics

Cum ziceam şi acum 2 ani, nouă nu ne-a ajuns cuţitul la os.

Most people are tired of total corruption in all spheres of life and the lack of justice and security officials’ self-will. The middle class has become an engine of the protest since it suffered harassment from the tax agencies.

Şi la noi e nasol, dar „lasă că ne descurcăm noi, vedem cum„. Şi la noi e corupţie, dar ne revenim cu o înjurătură straşnică şi ne vedem de treabă. Clasa noastră de mijloc (mică, cum e) încă trage la jug fără să comenteze prea mult. Când n-o să se mai poată, probabil că vom ieşi şi noi 1 milion pe străzi, cum au ieşit vecinii din nord.

Articolul complet despre criza din Ucraina e aici.

IN Casual stuff

Se vorbeşte neîncetat despre Roşia Montană, eu am citit articole bune aici, aici şi aici. Facebook şi Twitter sunt acaparate total de subiect. În contextul ăsta nu-mi dau seama de ce e o mare dramă că nu transmit televiziunile. Sau credeţi că politicienii n-au internet? Problema e că vă ignoră ăia, nu televiziunile. Se tot face comparaţie cu protestele din ianuarie 2012, proteste transmise live non-stop de televiziuni. Situaţiile sunt mult diferite, mai ales din punct de vedere politic. Cu liniuţă:

  1. Antena 3 şi Realitatea nu vor să mai dea jos niciun Guvern. Sunt la putere, cum să-şi sape singuri groapa? Sau avea cineva impresia că transmiteau atunci pentru că lucrurile erau newsworthy? Nu e ca şi cum atunci au fost corecţi şi acum nu mai sunt. Nu sunt neapărat plătiţi acum ca să nu vă difuzeze dar sigur au fost atunci plătiţi să difuzeze în exces.
  2. La momentul respectiv era o ură comună, o ţară divizată, în momentul ăsta sunt milioane de oameni cărora pur şi simplu nu le pasă.
  3. Atunci era o premieră protestul în stradă post-mineriade, acum deja s-a mai fumat puţin treaba, publicul nu mai e aşa surprins să vadă oameni protestând.
  4. Dictonul după care s-a ghidat PROul în toţi anii ăştia şi care vine de la CNN: „If it bleeds, it leads.”. La protestul Roşia a fost totul paşnic, în parcul Tei a murit un copil. Motiv pentru care ProTV a dat 28 de minute din jurnalul de joi cu câinele maidanez şi doar 1 minut 20 cu protestul.
  5. Spre deosebire de ianuarie, când scenariul începea la 19:00 fix ca să se poată da în direct (şi cu susţinerea televiziunilor), acum marea de oameni apare abia pe la 10-11 şi se întinde până la 3-4 dimineaţa. Puneţi-vă în locul ălora de la ştiri: de ce ar da 1000 de ameţiţi strânşi la ora 7, când încep ştirile, mai ales că sunt şi paşnici! Dacă voi abia la 9-10 ocupaţi pieţele cine vreţi să vă dea live? Banciu? Badea? Se filmează materiale pentru a doua zi şi gata. Iar protestul până la 3 dimineaţa e total ineficient. Nu mai blocaţi niciun trafic, nu vă mai transmite nimeni la ora aia live pentru că publicul doarme, nu faceţi decât să obosiţi voi şi să-i obosiţi pe jandarmi.
  6. Nu sunteţi newsworthy. De 4 zile încoace nu mai faceţi nimic ieşit din comun. E un protest paşnic desfăşurat seara târziu când nu mai deranjează pe nimeni. De ce ar difuza o televiziune mai mult de 2-3 minute în care să anunţe că s-a protestat şi că au fost X mii de oameni? Câte interviuri din mulţime să iei? Cât să te uiţi la imagini cu pieţe ocupate?
  7. În ianuarie ieşeau non-stop oamenii din Opoziţie şi trăgeau din toate direcţiile în Boc şi Băsescu. Acum parcă nici nu există Opoziţie. În loc să aibă aceeaşi strategie pe care a avut-o USL în 2012, PDLul tace. Nimeni nu ştie de ce.

Ştiu că e cam tristă realitatea asta legată de agenda publică, dar puţin pragmatism ar putea să schimbe lucrurile.

IN Casual stuff

M-au apostrofat mai mulţi prieteni pentru că am ales să comentez de pe margine şi la protestele astea în loc să merg în piaţă şi să văd care e situaţia. Mi-au zis că şi în ianuarie am asistat pasiv la revoluţia care se petrecea sub ochii mei. Am fost acuzat că fac parte din marea masă lipsită de reacţie, care aşteaptă ca altcineva să producă schimbarea în locul lor.

Din nefericire ăsta e păcatul în care pică mulţi activişti: concluziile pripite. Dacă nu eşti cu noi, dacă nu ieşi cu noi în stradă, înseamnă că eşti împotriva noastră, înseamnă că îi laşi pe EI să câştige. De parcă lumea s-ar împărţi între oameni care ies în stradă şi ignoranţi.

Ca exerciţiu de democraţie mi se pare un lucru excelent că se iese în stradă. Nu sunt de acord cu blocarea bulevardelor, în ideea în care libertatea unor oameni n-ar trebui să îngrădească libertatea (de deplasare, în cazul ăsta) altor oameni, dar e bine că avem din nou curajul să ieşim în stradă. De la a doua venire a minerilor, acum 20 de ani, s-a pierdut obişnuinţa maselor de a ieşi spontan în piaţa publică şi a-şi spune nemulţumirile. Cumva, Iliescu şi minerii lui ne-au luat conceptul de agora şi l-am recuperat abia după 20 de ani.

Aşa că aş ieşi în stradă dacă m-aş identifica cu cauza, dar până acum nu s-a întâmplat asta. Şi nici nu-mi doresc să ies în stradă doar pentru a vedea ce se întâmplă acolo. Am trecut în ianuarie 2012 de vreo 2 ori, mi-am făcut o idee. Mulţi dintre prietenii mei de pe Facebook au susţinut ideea asta: mergem ca să vedem cu ochii noştri ce se întâmplă. Fără să-şi dea seama că ei se întâmplă. E imposibil de stabilit câţi merg acolo din convingere (Cătălin e unul din ei) şi câţi merg acolo ca să se convingă, dar ştiu că cei din urmă sunt destui.

Şi aş mai ieşi în stradă dacă aş crede că se poate schimba ceva. Dar nu cred asta, aşa că aleg să produc schimbarea în alte feluri. Aleg să merg la vot şi să mă gândesc foarte bine când votez, aleg să nu mai distrug mediul, aleg să mă îndrept cu paşi mici spre un bine comun. Poate că nu e soluţia corectă, dar sigur e una dintre soluţii, deci nu-mi mai spuneţi că stau cu mâinile în sân.

Meniu