turism

IN All Sports

Anul viitor au loc Jocurile Olimpice de vară, iar Parisul va găzdui competiţia. Sau, mai exact, competiţiile, pentru că între 26 iulie şi 8 septembrie au loc Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice. În primăvară deja era totul sold-out în perioada Jocurilor Olimpice la hotelurile de 4 şi 5 stele, asta pentru că sunt aşteptaţi 15 milioane de vizitatori în decurs de 6 săptămâni.

Preţurile au explodat pentru cazări, la fel şi alte costuri, inclusiv cele de transport public. Parizienii vor da 4 euro pe călătorie în loc de 2.2 euro, cât dau în prezent. Fondurile respective ar trebui să acopere suplimentarea numărului de trenuri şi autobuze care circulă în perioada competiţiei. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Am fost într-o scurtă vacanţă în Grecia şi ce mi-a atras atenţia încă din prima zi a fost faptul că am primit bon fiscal peste tot. Eram în Grecia continentală, ce-i drept, nu pe vreo insulă şi staţiunea era destul de populată, dar tot mi s-a părut ciudat. La plajă veneau direct cu bonul când aduceau comanda, cam toate tavernele şi magazinele aveau POS (cred că o singură gelaterie afişa un mesaj scris cu markerul pe un carton conform căruia POS-ul e stricat), era o fiscalizare frenetică, aş putea spune. Citeşte tot articolul

IN Turism

Am plecat la Paris imediat după FITS, cu aşteptări moderate. Pentru mine era a treia oară în capitala Franţei, dar am auzit tot felul de lucruri rele: că au crescut foarte mult preţurile, că a crescut infracţionalitatea, că e mult mai murdar oraşul faţă de anii precedenţi.

Pe lângă asta mă aşteptam la probleme cu zborurile şi am mai avut emoţii şi cu Covidul. Franţa e una dintre ţările care cere vaccin, test sau dovada trecerii prin boală, la noi certificatul verde expirase (doza 3 făcută pe 22 octombrie, teoretic se împlineau 9 luni pe 22 iulie, dar apărea expirat certificatul în platformă), Covid n-am făcut recent, aşa că singura variantă era testul. Am făcut unul rapid şi nu ne-a folosit la nimic, că nu ne-a controlat nimeni. Citeşte tot articolul

IN Turism

Am câțiva prieteni care au mers pe El Camino de Santiago de Compostela, un traseu de pelerinaj extrem de popular în toată lumea. Traseul ăsta străbate Spania de la Est la Vest și ajunge la Santiago de Compostela ca punct de finish. E un drum pe care îl parcurgi pe jos, sute de kilometri, în mai multe săptămâni, timp în care rămâi peste noapte prin diferite adăposturi de pelerini.

N-o să intru foarte mult în amănunte, e o întreagă poveste despre El Camino, a scris Carmen niște lucruri despre experiența ei. Sunt mai multe variante ale traseului, unele pornesc din Franța, altele din diferite puncte ale Spaniei, iar traseul în sine este folosit de pelerini încă din Evul Mediu. Citeşte tot articolul

IN Turism

Am fost prima oară la Veliko în 2009, excursie cu facultatea. Mi s-a părut un orăşel ponosit, sărac, dar cu un aer aparte, pitoresc. 

Am revenit 5 ani mai târziu cu o gaşcă de prieteni, se mai animase situaţia, băgase şi Primăria nişte bani să amenajeze nişte puncte de belvedere plus alte lucruri mici, străzile erau mai curate.

După alţi 5 ani, locul a evoluat şi mai mult, Veliko Târnovo mi se pare o staţiune de munte foarte animată, curată şi încă ieftină. Depinde ce căutaţi, dacă vreţi linişte într-un loc izolat, nu mai e ce trebuie, s-a aglomerat destul de mult. Încă nu a devenit o problemă aglomeraţia, însă probabil că peste câţiva ani se va ajunge şi acolo. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Prin 2012, una dintre plajele din Lefkada, Porto Katsiki, a ieşit pe primul loc într-un top cu cele mai frumoase plaje din lume.

Eu am ajuns în 2014 acolo, când deja românii descoperiseră insula din vestul Greciei. Porto Katsiki este în sudul insulei, e practic ultima plajă la care ai acces de pe pământ. La vremea aia, pe drumul spre plajă, drum care trece printr-un sat, erau vreo 2 tarabe cu miere şi ulei de măsline. Plus un asfalt extrem de prost. Citeşte tot articolul

IN Turism

Cred că una dintre cele mai frumoase surprize din călătoriile ultimilor ani a fost Budapesta. Am ajuns acolo în 2015 şi de atunci tot încerc să-mi aliniez planetele pentru o nouă excursie.

Recomandarea mea ar fi să mergeţi în septembrie, cred că e momentul perfect în care puteţi vedea Budapesta. Temperatura e numai bună, concediile sunt pe terminate. Also, ar fi o idee bună să încercaţi să mergeţi în timpul săptămânii, în felul ăsta vă asiguraţi că veţi prinde nişte seri de neuitat.

Ştiam că Parlamentul e o atracţie importantă în capitala Ungariei, mai ştiam şi că e foarte mişto plimbarea cu vaporaşul pe Dunăre. Ce nu ştiam e că tot dealul pe care este construit Palatul Buda (adică zona în care găsiţi Bastionul Pescarilor şi biserica Matthias) e absolut superb. Cred că din 3 zile am stat jumătate din timp acolo şi nu mă mai săturam, mai ales că seara străzile erau pustii, iar câţiva turişti savurau câte un pahar cu vin pe la puţinele restaurante deschise.

Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Italienii dau nişte castele şi tot felul de alte clădiri persoanelor care se angajează să aibă grijă de ele şi să le transforme în obiective turistice. Că tot ziceam zilele trecute de clădirile părăsite, mi-am imaginat cum s-ar desfăşura chestia asta în România, mai ales că am avea şi noi tot felul de băi sau hoteluri pe litoral care ar putea fi cesionate aşa.

Obiectivele care n-ar avea nevoie de multe reparaţii ar intra pe o listă „premium”, numai bună de dat băieţilor deştepţi de prin partide şi de pe lângă ele. Vilele sau culele vechi s-ar transforma în case de vacanţă, hotelurile s-ar cesiona pe 50-100 de ani fără discuţie (italienii merg din 6 în 6 ani cu cesiunea).

Apoi s-ar face o listă cu clădirile care au nevoie de reparaţii sau reabilitări serioase. Alea tot băieţilor deştepţi li s-ar cuveni, cu condiţia să le poată închiria după ce le iau sub administrare. Dacă e de muncă, mai bine s-o facă altul.

Ultimele pe listă ar fi proiectele care au nevoie de investiţii serioase. Pentru alea s-ar găsi o portiţă ca să se aducă nişte fonduri europene, cu contribuţie din partea statului, desigur. Pe astea le-ar da unora care aşteaptă de mult timp să prindă şi ei un ciolan mic, mai ales că e aglomeraţie mare de când s-a schimbat regimul.

Iar pentru tinerii antreprenori care vor să facă turism ce-ar mai rămâne? Încurajări.

IN Casual stuff

shutterstock_195205469_smallDupă o zi întreagă de plimbări prin Budapesta, mă întorceam spre hotel cu bateriile externe golite şi o mare durere de picioare. Telefonul mai avea 4-5% baterie, roamingul era activat, la fel şi GPSul, iar GoogleMaps încerca să mă ghideze pe străzile cu sens unic din capitala vecinilor. Până să mă prind eu că e nevoie de alimentare, telefonul s-a închis, la fel şi ghidajul spre hotel. Am încercat să pornesc Google Maps de vreo 3 ori pe alimentarea de la maşină dar n-am avut noroc, aşa că soluţia a fost să aşteptăm vreo 15 minute cât să se încarce bateria şi să putem continua drumul. Recunoşteam cât de cât străzile, dar n-am vrut să mă învârt minute în şir printr-un oraş al căror nume de străzi nu le puteam pronunţa. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

podul_minciunilor

Seniorii au fost în concediu prin ţară, prilej să-mi lase mie cheile de la moşie şi să fac pe ghidul prin telefon pentru obiective turistice şi cârciumi #dinRomânia. Şi prilej să râd eu tinereşte, pe sub mustăţi, că merg de câţiva ani în aceleaşi locuri, la o pensiune în Maramureş, la alta pe la Vatra Dornei, pe la Horezu şi aşa mai departe. Ce-i drept, am moştenit şi eu conservatorismul ăsta, dar uneori mă plictisesc şi încerc să mai schimb. Au vrut şi ei să încerce asta, au făcut rezervare la Bistriţa la ceva pensiune. Când au ajuns acolo:

„- Păi ştiţi, sunteţi notaţi aici de câteva săptămâni, scrie şi că aţi confirmat, dar noi avem două grupuri, firme în team-building care au vrut să-şi prelungească şederea, aşa că toate camerele sunt ocupate. Dar dacă vreţi vă recomandăm unde să vă cazaţi prin apropiere.” Citeşte tot articolul

Meniu