Filme

Perry Mason (HBO GO)

question_answer0
IN Filme

Cineva i-a zis „True Detective în anii ’30”, şi mi se pare o comparaţie bună. Perry Mason a fost producţia-vedetă vara asta la HBO, eu abia acum am reuşit să-l termin de vizionat. Mi s-a părut foarte bine realizat, cu puţine personaje importante, dar bine creionate, cu un orizont clar de dezvoltare spre alte sezoane. Bun pe costume, bun pe decoruri şi muzică.

Povestea are mai multe teme care merg în paralel, de la oamenii care suferă de PTSD (sindrom post-traumatic) în urma Primului Război Mondial, până la societăţile religioase din SUA adunate în jurul unor predicatori impostori. Pretextul e dispariţia şi moartea unui bebeluş, urmate de proces, dar tot sezonul e menit să ne introducă în lumea lui Perry Mason. Citeşte tot articolul

IN Filme

Weekendul ăsta au intrat pe HBO Go mai multe filme din universul Star Wars. E vorba de episoadele I – III (adică cele apărute între 1999 şi 2005), nişte animaţii + spin-off-ul Solo. Profitând de faptul că nu apucase să le vadă până acum colega de apartament, am văzut aproape toată seria în 2 zile şi jumătate. Ocazie cu care mi-am retrăit adolescenţa, că aveam 11 ani când a apărut „primul” Star Wars şi am avut inclusiv un album foto/carte cu episodul I, cu fotografii din film, apoi nişte Lego cu Star Wars (cea mai mică cutie, dar era cu Star Wars) şi cred că şi un album Panini.

N-am înţeles exact de ce n-au reuşit să licenţieze toate filmele Star Wars dacă tot au băgat episoadele astea, măcar seria din ’77 să o fi scos la pachet, dar probabil că sunt case de producţie diferite ori s-a mers pe ideea că nu vor stârni aşa mult interes. Citeşte tot articolul

IN Filme

Pentru că seria Explained a mers atât de bine, Netflix s-a mai învârtit de un alt serial documentar cu episoade scurte, numai bune de vizionat în pauza de masă.

Sunt 10 episoade pe teme diverse, cum bine zicea cineva pe net, e o serie documentară despre „chestii”. 

Primul episod e despre fast-food, pe urmă e unul despre cursa spaţială dintre ruşi şi americani, unul despre cum s-a dezvoltat China. Citeşte tot articolul

IN Filme

Probabil că ştiţi de categoria de filme româneşti de pe Netflix. Pe lângă 5Gang, Miami Bici şi alte chestii uşurele, sunt şi nişte filme foarte bune precum Amintiri din epoca de aur, Moartea domnului Lăzărescu, De ce eu?, Marţi, după Crăciun şi lista poate continua. Sunt multe filme importante din ultimii 20 de ani, peste 100 de titluri în momentul în care scriu acest articol. 

O surpriză plăcută a fost să văd şi History of Love, cel mai nou film al lui Radu Mihăileanu. Nu e neapărat cel mai bun film al lui, nu e chiar un film românesc (doar regizorul e român şi mai apar câţiva actori de la noi), dar merită văzut. Citeşte tot articolul

IN Filme

S-a nimerit să văd mini-seria asta în weekend şi m-a surprins tare de tot povestea. Self Made este o serie inspirată de viaţa lui Madam C.J. Walker, prima femeie care a ajuns milionară prin forţe proprii.

Femeia a pornit de la o afacere cu produse pentru păr prin 1890 şi în doar 30 de ani a creat un imperiu. La propriu un imperiu! Afacerea era evaluată la 10 milioane de dolari în 1919, când Madam C.J. Walker a murit (la doar 51 de ani). Citeşte tot articolul

IN Filme

L-am aşteptat cu sufletul la gură, trailerul era superb, costume, povestea, tot ce trebuie. The English Game părea să fie genul de serial pe care îl savurezi în tihnă, mai ales în perioada asta în care nu se mai joacă fotbal pe nicăieri. E despre cum a crescut în popularitate fotbalul, un joc inventat de nobili şi rafinat de oamenii de rând. Citeşte tot articolul

IN Filme

Am văzut până acum de vreo 6-7 ori Casablanca, aş putea spune că e unul dintre filmele mele preferate. L-am văzut târziu pentru prima oară, pe la 24-25 de ani, dar de-atunci am recuperat, cu cel puţin o vizionare pe an. E un film clasic, pe care ar trebui să-l vadă toată lumea, măcar pentru zecile de trimiteri pe care le au alte filme la replici din Casablanca (am pus la finalul articolului câteva).

Dacă nu l-ai văzut încă, sau dacă vrei să-l revezi, e disponibil online (şi legal) aici. Teoretic, Casablanca nu a devenit public domain încă, abia prin 2037 o să intre, ceea ce va însemna că va fi totul la liber, o să poţi să-ţi faci tricouri cu chestii legate de film fără să comiţi vreo ilegalitate. Însă cei de la Internet Archive au nişte sute de filme din anii ’30-’40-’50 pe care le oferă gratuit (inclusiv filme cu Sinatra, dacă vă pasionează). Citeşte tot articolul

IN Filme

Prime Video are un mix foarte ciudat de seriale originale. De la Marvelous Mrs. Maisel sau The Last Tycoon, chestii normale, foarte mişto chiar, până la dubioşenii precum Good Omens şi The Man in the High Castle. 

Cea mai recentă dubioşenie de pe listă este Hunters, un serial în care Al Pacino joacă rolul şefului unei bande de vânători de nazişti. Care nazişti veniseră în SUA, erau infiltraţi inclusiv prin administraţie şi încercau să formeze al 4-lea Reich de acolo. Citeşte tot articolul

IN Filme

Dacă tot m-am mai eliberat, dacă tot e Veranda Mall în drum şi au cinema, am început să recuperez cu filmele apărute anul ăsta. Am vreo 7-8 pe listă, inclusiv unele de la Oscar. Momentan am bifat două de acţiune: The Gentlemen şi Bad Boys for life.

The Gentlemen este noul film al lui Guy Ritchie cu o grămadă de nume mari: Matthew McConaughey, Charlie Hunnam, Colin Farrel, Hugh Grant, Jeremy Strong şi alţii. Pe scurt, e un film cu mafioţi la Londra, un fel de Peaky Blinders modern, în care personajul lui Matthew McConaughey este un american venit la Oxford să studieze şi transformat în dealer de droguri. E bestial filmul, McConaughey joacă bine de tot, nici nu zici că are deja 50 de ani, Colin Farrel ar putea să ducă într-un spin-off rolul pe care îl face aici, că mi se pare tare premisa (este antrenorul de box al unor puşti care se bat bine şi se filmează ca să se laude pe net). Mergeţi să-l vedeţi, că merită. Citeşte tot articolul

IN Filme

Înainte de toate, vreau să punctez că nu sunt un fan Star Wars. De-aia mi-a şi luat o grămadă până să ajung la ultimul film din ultima trilogie. Ultima momentan, că nu ştim ce-o să mai fie peste 5 sau 10 ani. 

Pentru un om care a crescut cu a doua trilogie, şi care a văzut trilogia iniţială mai mult de nevoie, pot să spun că mi-a plăcut cum au încheiat povestea. Simţeam nevoia unei continuări dincolo de firul epic lăsat în 1983 de The Return of the Jedi. În acelaşi timp, nu cred că trilogia asta a fost perfectă, dar a fost exact ce trebuia pentru publicul larg. 

Sigur, fanii înfocaţi vor avea o grămadă de nemulţumiri, chiar şi în legătură cu ultimul film, însă vreau să avem în vedere e că universul ăsta e inventat cu totul şi deja am acceptat la nivel de umanitate convenţii precum săbii laser, nave interstelare şi pe Yoda. De ce n-am accepta şi alte chestii care n-au logică conform sistemului tradiţional de gândire? Citeşte tot articolul

Meniu