Streaming

IN Streaming, Televiziune

Discovery a semnat recent un parteneriat cu BBC pentru a putea pune la streaming toată librăria de documentare pe care o are la dispoziţie televiziunea britanică. Şi prin „parteneriat” vreau să spun că BBC va primi 300 de milioane de lire pentru un conţinut pe care l-a făcut şi valorificat deja în scopurile lui iniţiale (TV, DVD-uri etc.). Înţelegerea se întinde pe următorii 10 ani, timp în care Discovery poate să facă orice cu respectivul content.

Discovery are la rândul ei foarte mult content pe care îl deţine, aşa că probabil că urmează să lanseze un mega serviciu de streaming de documentare, pentru care abonamentele se spune că vor costa 5 dolari pe lună (în SUA). Citeşte tot articolul

IN Filme, Streaming

La fiecare întâlnire cu reprezentanţi ai Netflix (nu vă gândiţi că au fost aşa multe, doar vreo 2-3) s-a ridicat problema conţinutului românesc, şi de fiecare dată răspunsul a fost acelaşi (citez din memorie) „suntem interesaţi de orice conţinut video cu putenţial de difuzare cel puţin la nivel regional sau continental, indiferent de ţara din care provine”. Citeşte tot articolul

IN Streaming

Să n-aveţi impresia că viitorul e doar despre maşini autonome, clonarea organelor şi internet 5G. Sigur, vor fi şi astea nişte lucruri importante, însă lumea se va schimba cu adevărat abia în momentul în care vom putea avea acces online la orice bucăţică de conţinut publicat vreodată de omenire.

Amazon a înţeles chestia asta şi a lansat pe IMDB un serviciu de streaming de tipul „oldies but goldies”. Freedive este gratuit, însă e disponibil doar în SUA. Şi chiar nu merge din altă ţară, am încercat cu un cont de VPN plătit şi mi s-a afişat un mesaj prin care mă trimiteau la plimbare. Citeşte tot articolul

IN Filme, Streaming

Radu se întreba acum fix o săptămână de ce nu există mai multe filme vechi şi bune pe Netflix. M-am întrebat şi eu acum ceva timp asta, şi am avut ocazia să discut cu reprezentanţi ai Netflix, care mi-au explicat cât de complexă e problema.

În primul rând, în urmă cu 20 de ani nu exista noţiunea de „streaming”. Drepturile de difuzare de vindeau pentru toate mediile posibile într-o anumită ţară sau arie geografică (grup de ţări / continent). Şi cu cât era un film mai puţin căutat, cu atât de făceau dealuri mai lungi. De exemplu, filmele cu John Wayne poate că nu erau considerate prea valoroase (prin prisma numărului mic de oameni care ar fi vrut să le vadă), aşa că proprietarii au vândut drepturile de difuzare pe următorii 30 de ani în toată Europa unei firme X care avea contacte cu toate televiziunile mari europene.

Citeşte tot articolul

IN Filme, Streaming

Zilele trecute am reuşit să prind una dintre ultimele proiecţii ale filmului mother! înainte să iasă din cinematografe şi mi-am dat seama cât de învechit e sistemul ăsta al difuzării de filme. Am recomandat filmul mai multor oameni, care s-au arătat interesaţi, au citit mai multe despre film, iar apoi au realizat că mai trebuie să treacă vreo 6 luni până când vor putea vedea filmul (în cel mai bun caz). Practic, sistemul vechi era următorul:

cinema –> dvd –> VOD –> pay TV –> free TV

Însă trecerea de la cinema la DVD durează extrem de mult, iar linia dintre VOD şi pay TV (televiziuni gen HBO) e foarte blurată acum. Aşa că normal ar fi ca în 2-3-5 ani să vedem pasul logic din partea studiourilor, care să urmărească ieşirea din cinema a filmelor şi apoi să le bage pe streaming după câteva săptămâni. Pur şi simplu nu are sens altfel. Investești milioane de euro în promovarea unui film, materiale, clipuri, apariţii în media, creezi dorinţa, apoi obţii nişte rezultate. Filmul iese din cinema, trec 6 luni, apare DVD-ul, îl cumpără 5 ameţiţi şi după alte 6 luni poate te înduri să dai filmul tău către Netflix sau HBO. Cine îşi mai doreşte să-l vadă atunci? A trecut hype-ul, a trecut promovarea de mult, lumea a uitat.

Citeşte tot articolul

Meniu