IN All Sports

Zilele treceau toate la fel când eram în vacanţă la bunici. (Dez)avantajul de a avea bunici bucureşteni e că n-am amintiri cu vaci, oi şi găini, ci dimineţi petrecute în Cişmigiu cu clătite şi compot sau plimbări lungi prin Plumbuita sau Tei. Unele zile erau diferite, în momente numai de bunicul ştiute. Ieşeam mult mai devreme în parc, apoi ne întorceam repede pentru ca bunicul să se poată lipi de radio-ul din bucătărie unde se auzeau nişte bărbaţi care vorbeau foarte repede şi uneori strigau „gooool”. La început n-aveam voie să asist, probabil pentru că puneam multe întrebări şi nu era timp să primesc răspunsuri, totul se petrecea cu repeziciune. În unele zile bunicul se enerva şi se ducea să se culce, iar bunica îmi spunea să nu-i stau în cale, în altele era aşa fericit încât mai ieşeam o dată în parc. Sau măcar până la magazin, să ia ceva de băut.

Abia mai târziu am înţeles ce e cu etapele şi cum se transmit ele la radio. Mă uitam şi eu la meciuri deja, dar la cele 2-3 partide care se difuzau la TV. În general vedeam doar Steaua – Dinamo, Steaua – Rapid şi alte câteva meciuri. Aveam acces mult mai uşor la Premier League, de care mă bucuram din plin, mai ales în a doua zi de Crăciun, când aveam voie la TV mai mult. Citeşte tot articolul

Goană.

question_answer5 comentarii
IN Gânduri de zi cu zi

– Haha, ia uite faza asta. E super tare, o ştiai?
– Ce pisici drăguţe, când ne luăm?
– Oameni buni, am publicat un articol nou pe blog, citiţi-l că merită!
– Băi, ce ne fac ăştia, aţi văzut editorialele astea două? Primul mai e cum mai e, dar al doilea o zice la fix, eu cred că ar trebui să facem ceva, că nu se mai poate.
– Intraţi pe linkul ăsta şi votaţi-mă, mai am nevoie doar de 4 likeuri ca să primesc un premiu de consolare.
– Gataaaaa, vlogul e sus, dă-i play cât încă e cald!
– 4 cărţi pe care ar trebui să le citeşti într-o viaţă de om. Sau de câine.
– Ce zici de proiectul meu nou? Intră să-l vezi, îţi dau eu parola, încă nu e lansat.
– Ţi-am dat share pe Pocket la un articol super tare, e mama tuturor articolelor.
– Aţi văzut cum cânta fata aia de la Vocea României?
– Tare de tot CTP la radio, dacă aveţi un aparat prin preajmă daţi pe EuropaFM!
– Îţi recomand seria asta de articole şi podcasturi.
– Tu ce cărţi ai mai citit, eu am terminat vreo 4 în ultima lună.
– Eşti la zi cu Umbre? A apărut ieri episod nou.

Stop. Nimeni nu e la zi cu toate, nici n-ar avea cum. Iar eu încă sufăr de FOMO.

IN Filme

Nu numai că urmează 4 zile libere, dar în total vor fi 15 zile în care nu munciţi din următoarele 35. Şi asta dacă sunteţi ghinionişti sau bugetari. Prin agenţiile de publicitate se opreşte activitatea înainte de Crăciun şi pornesc lucrurile abia după 5 ianuarie, aşa că o să avem atât de mult timp liber încât n-o să mai ştim ce să facem cu el. 

Noroc că avem câteva seriale care apar în perioada asta, numai bune pentru binging. 

The Crown – Sezonul 2 (Netflix)- Ăsta e cap de listă, apare pe 8 decembrie pe Netflix şi abia îl aştept. Mi-a plăcut extrem de mult primul sezon, Claire Foy este o regină excelentă. Trailer. Citeşte tot articolul

IN Politics

Americanii au dat un comunicat echivalent cu ridicarea unui dos de palmă ce e gata să pornească spre obrazul României paralele în care trăiesc Dragnea şi Tăriceanu.

De aproape 24 de ore toată lumea se străduieşte să explice mai bine cât de periculos e jocul ăsta pe sârmă al penalilor de la putere. CTP opinează vreo 20+ de minute, editorialele curg, lumea se agită. Coana Firea blochează Piaţa Victoriei cu un târg de Crăciun, de parcă ne-am fi transformat în Viena peste noapte. În zgomotul ăsta mediatic mă opresc şi încep să-mi pun nişte întrebări.

Dacă noi suntem aici, şi conflictul e aici, şi americanii au intervenit şi ei, deci e super groasă treaba, unde e Iohannis? Măcar să ne zică şi el că asistă cu îngrijorare, ca să ne mai liniştească puţin îngrijorarea lui.

Unde e Nicuşor Dan, cel care lupta împotriva sistemului, nu pentru clădirea unui partid pe care să-l păstorească?

Unde sunt toţi wannabes politicieni, gen Monica Macovei?

De ce tac atât de mulţi oameni care ar putea să vorbească? De ce nu iau atitudine mai mulţi dintre cei care ar putea să pună presiune pe infractorii ăştia? Tăcerea lor nu face decât să bagatelizeze protestele celorlalţi oameni, să întărească ideea de minoritate nemulţumită.

Ah, și nu m-aş baza pe o trădare din interior a pesediştilor, în momentul ăsta noi suntem singura noastră scăpare.

În cel mai rău caz mai avem de așteptat 3 ani cu ei la putere, măcar să fim pregătiţi pentru următoarele alegeri. Bine, în cel mai rău caz nu vor mai exista alegeri peste 3 ani.

IN Sunday's Media Recap

Bitcoin a trecut de 8000 de dolari, ba chiar a ajuns şi la 10.000. Detalii.

Lyft, unul dintre cei mai puternici competitori ai UBER a primit o nouă rundă de finanţare, de 500 de milioane de dolari, după ce mai primise recent 1 miliard. Detalii.

Serviciu de car sharing de la BCR. Detalii.

Elefant.ro a primit o investiţie de 1 milion de euro. Detalii.

Alte ştiri pe scurt: 200 de milioane finanţare pentru creatorii Pokemon GO, Apple a cumpărat o companie de VR, Consumer Report 2017, premiile Internetics 2017, Zonga goes international, TenCent – cea mai valoroasă companie din China.

IN De soi

Mi se întâmplă destul de des să descopăr chestii super târziu, când deja nu mai sunt de mult o noutate. Cam aşa s-a întâmplat şi cu podcastul Pe bune, produs de DoR, pe care până acum l-am ignorat cu brio. Presupun că am auzit la un moment dat de el, mi-e greu să cred că n-a circulat şi în bula mea, însă nu l-am luat în seamă. 

Până ieri, când am văzut un share la Adi Bulboacă şi am intrat pe contul de SoundCloud să arunc o privire. Iar după vreo 3 interviuri ascultate pe sărite şi unul full (cel cu Alex Tocilescu), am hotărât că ăsta e unul dintre podcasturile mele preferate. Excelentă treabă face Andreea Vrabie, de la documentare până la modul în care conduce discuţia cu invitaţii săi.

Vă recomand să le ascultaţi cu atenţie, momentan sunt 19 interviuri de aproximativ o oră. Lista completă e aici.

IN All Sports

Unul dintre oamenii din echipa Tackle.ro a fost pe Anfield la Liverpool – Chelsea şi a avut ocazia să stea chiar la nivelul gazonului, în peluza The KOP. A filmat totul, inclusiv bucăţi dinainte de meci, cu stadionul şi împrejurimile. Seamănă foarte mult cu ceea ce am văzut şi eu acum 9 luni, la Liverpool – Arsenal. Dacă vreţi să aflaţi cum vede un fan un meci de Premier League, video-ul ăsta e potrivit. Poate lipseşte doar aglomeraţia de la final, când 60.000 de oameni vor să plece toţi în acelaşi timp de la stadion şi se formează cozi uriaşe în staţia de autobuz.

Apropo, să nu vă mire că un român a prins locuri chiar în peluza suporterilor englezi, am înţeles că tot mai mulţi au transformat abonamentele la meci într-un business şi fac bani buni urmărind meciurile de acasă. Chiar şi în interiorul The KOP se închiriază pentru câte un meci cardul de abonat, pe nişte sume frumuşele. Nu mai e o peluză întreagă cu fani din tată în fiu, a devenit mai degrabă un business.

Am citit recent un articol foarte bun pe tema asta, care explică legătura între atmosfera tot mai plictisitoare de pe marile stadioane ale Europei şi numărul tot mai mare de turişti care vin să asiste la meciuri. Văd că e băgat sub paywall acum, însă ideea de bază e că suporterul de rând nu-şi mai permite să vină meci de meci, iar pentru cluburi sunt mai profitabile experienţele cu hospitality şi excursiile turiştilor care fac un efort ca să-şi vadă o dată echipa favorită.

IN Advertising/PR

A venit momentul ăla din an în care vorbim despre trenduri. Şi, ca de obicei, au apărut oamenii dezamăgiţi de trendurile prognozate de diferiţi specialişti mai mari sau mai mici.

„Păi cum, tot alea care erau şi anul trecut? Nimic nou?”

De parcă ar exista o fabrică de trenduri care scoate câte o colecţie nouă în fiecare an.

Aici discuţia trebuie împărţită în două.

Pe de-o parte avem trendurile internaţionale, care nu trebuie să fie mereu altele de la an la an, că termenul de valabilitate a unui trend nu e de 365 de zile după care gata, îl arunci la coş. Până la urmă, trendurile astea nu reprezintă decât nişte păreri ale unor oameni care identifică o direcţie generală în care se îndreaptă mai multă lume şi în care e posibil să se îndrepte şi mai multă lume în viitor. Unele se adeveresc, altele nu sunt nici pe aproape. Citeşte tot articolul

IN Politics

Un gigel, ex-jurnalist semi-cunoscut se duce şi-l trollează pe Dan Voiculescu la ceva lansare de carte din cadrul Gaudeamus. Şi în loc să ne vedem de protest sau de lucruri la fel de bune, de 2 zile încoace ne certăm pe Facebook dacă a fost sau nu OK ce-a făcut ăla. S-au consumat giga întregi de net pe comentarii despre această problemă, iar argumentul principal al criticilor lui Mălin Bot e că nu putem să ne coborâm la nivelul „ălora”, pentru că altfel nu suntem cu nimic mai buni decât „ei”. 

Din păcate, o astfel de atitudine politically correct ne ţine pe loc de ani întregi. Modul ăsta stupid în care vedem cum unii ne fură din casă, iar noi facem consiliu de familie şi începem să dezbatem dacă e OK sau nu să tragem cu puşca în ei sau să chemăm poliţia.  Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

It’s that time of the year once again.

Anul ăsta Black Friday-ul porcesc a pornit cu ceva sughiţuri (sau su-guiţuri?) aşa că s-a prelungit perioada de promoţii tot weekendul.

S-au dat multe chestii de pe stoc, dar găsiţi în continuare tricouri cool (şi de bună calitate!) la 50 de lei, căciuli la 40 de lei şi ochelari de soare cu lentile polarizate la 40 de lei.

În plus, toate produsele de pe site au reduceri până pe 26 noiembrie la 23:59.

Eu nu pot decât să sărbătoresc că au mai trecut 2 Black Friday-uri (cel românesc şi cel american, n-o să mai fie nevoie să-mi amintesc de campania asta de promoţii decât anul viitor).

Goblen 2.0

question_answer1 comentariu
IN Casual stuff

Apropo de chestiile de care nu ştiaţi că aveţi nevoie, am găsit aceste chestii la Hashtag Pub (dacă nu-l ştiţi, vi-l recomand, e un pub foarte drăguţ din zona Obor).

Din câte îmi dau seama e un fel de goblen 2.0, cu un board şi mici bucăţele de plastic pe care le puteţi insera după un model.

N-am întrebat cât costă, pentru că n-am vrut să par mai bătrân decât sunt, dar găsiţi pe Amazon nişte preţuri.

Şi dacă chiar vreţi să vedeţi cum arată un om care are tot timpul din lume, vă puteţi uita la acest clip. Îmi aduce aminte de spaniolul ăla care se plimba cu TIR-ul prin ţară doar ca să scape de nevastă-sa.

Meniu