masini

IN Casual stuff

În perioada asta am încercat să mai merg şi cu Clio-ul, ca să-l păstrez cât de cât în stare de funcţionare până când o să-şi ia carnetul următoarea proprietară.

Şi constat că a început să-mi fie din ce în ce mai greu să-l conduc. Nu vorbesc despre poziţia joasă la volan şi motorul leşinat, dar toată partea de tehnologie care îi lipseşte mă termină. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff


S-a plâns Buhnici recent că n-a mai fost invitată Cavaleria la o lansare Dacia (modelul electric Spring) şi că nu e normal, că au fost 10 publicaţii chemate şi ei nu sunt locul 11 după trafic.

Nasol, ce să zic, ştiu şi eu cum e când eşti chemat undeva şi la un moment dat se schimbă ceva (agenţia, omul de PR, percepţia vechilor oameni din agenţie sau de la client) şi ajungi să fii sărit din schemă. Se întâmplă mereu şi e normal, că brandul încearcă să mai atingă şi alte publicuri. Mă surprinde cum ditamai publicaţia cu ditamai jurnaliştii ajung să se plângă pe net de asta, ca nişte adolescenţi care nu înţeleg cum merg lucrurile şi care bat din picior ca să se rezolve ceva. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Treaba asta cu hotelul de anvelope a apărut de câţiva ani prin România, însă până acum am ales să-mi fac viaţa amară de 2 ori pe an, când trebuia să le schimb.

La început depozitam anvelopele undeva la curte, la nişte prieteni de pe lângă Bucureşti. Când m-am mutat din Militari a devenit o călătorie prea lungă drumul respectiv, aşa că am adus anvelopele acasă, pe balcon.

Şi de-aici a început distracţia. Fiecare schimbare de anvelope presupunea o jumătate de zi pierdută, în care aduceam maşina în faţa scării, duceam anvelopele la lift, de acolo la parter, apoi la maşină, pe rând, câte 2 bucăţi. Citeşte tot articolul

IN Advertising/PR, Masini

Povestea asta mi se pare că e relevantă pentru a înţelege cum funcţionează deciziile de achiziţie, la ce foloseşte comunicarea online şi cât de mult contează fiecare bucată în procesul de luare a deciziei. 

Prin primăvară m-am convins că ar fi o idee bună să schimb bătrânul meu Clio cu ceva mai nou. Chiar dacă nu era momentul potrivit, chiar dacă nu puteam să merg în Germania, conform planului pe care îl aveam încă de anul trecut. Dacă nu venea pandemia, anul ăsta voiam să-mi iau din Germania un Golf VII, cutie automată, motor de 1.6, benzină.

M-am tot uitat pe siteurile de maşini, apoi am decis că un Golf automat nou e mult peste bugetul meu şi am stabilit că pot face un compromis la asta. Am vorbit la Volkswagen, am cerut o ofertă pentru un Golf manual şi am primit oferte pe la 15.500 de euro în diverse echipări de pe stoc. Urma să discut cu un reprezentant, să văd maşina şi să o iau la un test. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

S-a apucat Primăria Capitalei să ridice iar maşinile de pe bulevardele mari (practic, alea pe care le administrează). 

Deşi sunt printre cei care au trăit o ridicare de-asta de maşină pe vremea în care era vreo 1000 de lei toată distracţia, consider că ar putea fi un lucru bun. Oraşul ăsta poate fi dresat doar cu biciul. Oamenii nu vor înţelege niciodată de vorbă bună, însă există anumite lucruri de discutat. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

În Bucureşti e ploaie îngheţată de două zile, aşa că au început să cadă copaci. În dimineaţa asta au fost semnalate peste 50 de maşini avariate din cauza copacilor căzuţi. Sunt sute de copaci căzuţi şi până diseară cu siguranţă vor mai cădea şi alţii. Sfatul meu este să mergeţi şi să verificaţi că maşina voastră e în ordine, eventual s-o mutaţi dacă sunt copaci prin apropiere.

Nu contează că par copaci tineri, nu contează dacă sunt toaletaţi sau nu, în momentul ăsta stratul de gheaţă a ajuns aproape de 1 cm, ceea ce probabil că aduce o greutate de zeci de kilograme pe coroanele arborilor. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

N-aş fi crezut că o să o spun vreodată, dar după vacanţa asta scurtă am ajuns la concluzia că aglomeraţia e un lucru bun pentru Bucureşti. 

În 4 zile libere m-am tot plimbat prin oraş, din Militari în Colentina, prin Băneasa, prin centru. Şi am văzut cu ocazia asta cel puţin 6 accidente destul de grave. În două erau implicaţi pietoni, în alte două şoferii pierduseră controlul maşinii. Oraşul a fost foarte liber, la modul că am făcut 10-12 minute din Colentina până în Militari, pe ceas. Fără să gonesc prin oraş, pur şi simplu n-am stat la niciun semafor. Ştefan cel Mare gol, Titulescu, pasajul Basarab, splai, Militari. Citeşte tot articolul

IN De soi, Masini

Sunt în căutarea unei noi maşini de ceva timp. Am testat ceva, am nişte opinii, o să revin curând cu ele pe blog. Cumva în afara concursului, am primit de la BMW un i3, maşina lor full electric cu ocazia Festivalului Enescu, la care ei sunt parteneri de câţiva ani. Am mers cu i3-ul la concerte, am luat şi un interviu unuia dintre artiştii care au fost pe scenă, o experienţă completă. 

Eu am condus versiunea din 2017, cea cu nume de cod BEV 94 Ah. Adică 170 de CP şi baterie de 33 kWh. Modelul mai vechi, fabricat din 2013, avea o autonomie mult mai mică. În 2-3 ani aproape că s-a dublat autonomia.

Ultima oară când am mers cu o electrică era 2011 şi maşinile pe baterii aveau dimensiunile unei cutii de chibrituri şi autonomia unui singur băţ. Anul trecut mă întrebam dacă n-ar fi cazul să mai aştept cu schimbarea Hoimobilului pentru o electrică, iar săptămâna cu i3 m-a pus şi mai tare pe gânduri. N-aş fi crezut că voi fi atât de impresionat, dar electricele chiar schimbă cu totul modul în care ne raportăm la maşini. 

În primul rând, suntem mai aproape de soluţia electrică pentru mase decât ne dăm seama. Noua generaţie de BMW i3 are o autonomie reală de 200 de km, anunţată de constructorul german pe lângă autonomia ideală, care ajunge până la 312 de km. Echipa Automarket a atins consumul ăla perfect rulând foarte încet şi având aerul condiţionat oprit de tot. Deci se poate ajunge chiar până la 300 de km dacă te străduieşti mult de tot. Citeşte tot articolul

IN Masini

După aproape 8 ani de utilizare, Hoimobilul (Renault Clio 3 facelift) se pregăteşte de pensionare. Aşa că am început să caut înlocuitor.

Brieful: Crossover, poate chiar compact SUV, pentru garda la sol şi spaţiul ceva mai mare. Cutie automată, merg 90% în oraş, deci aş vrea să scap de schimbătorul de viteze şi de piciorul pe ambreiaj. Buget până în 22.000 de euro, ăla fiind pragul psihologic maxim pe care l-aş dat pe o maşină în acest moment. Dacă e mai puţin nu se supără nimeni. 

Am rămas la crossover din mai multe motive: locuri de parcare puţine şi mici în zona în care stau, posibilitatea ca în următorii 5-8 ani să apară un copil la orizont etc. Dacă tot îmi iau o maşină nouă şi investesc nişte bani prefer să planific de-acum lucrurile. Citeşte tot articolul

Meniu