Încă un pas

question_answer0
IN Televiziune, Web

Săptămâna trecută Youtube a anunţat că 16.000 de organizaţii non-profit care fac parte dintr-un program dedicat vor beneficia de serviciul de live-streaming. Pasul e important pentru că adaugă un număr mare de potenţiali useri ai serviciului de streaming. Până acum au fost câteva sute de transmisii, acum vor putea fi alte mii sau poate zeci de mii.

În curând probabil că vom vedea tot soiul de programe transmise live pe Youtube şi ne vom îndrepta spre acel Youtube TV sau online TV în adevăratul sens al cuvântului. Ţin minte că acum câţiva ani căutam soluţii pentru transmiterea unui concert pe net (nu neapărat free) şi am găsit cu greu. Astăzi suntem aproape la nivelul la care vom putea să transmitem orice şi oricând la o calitate excelentă pe o platformă familiară majorităţii utilizatorilor.

În timpul ăsta, în România, RCS-RDS anunţă difuzarea de meciuri exclusiv online. Ce-i drept, serviciul e accesibil doar abonaţilor RCS-RDS. De asemenea, DigiSport 1 şi 2 vor putea fi vizionate şi pe net.

Ţinând cont că tot mai multe televiziuni sunt şi pe net, cât de important va mai fi în anii următori abonamentul de cabluTV? Tind să cred că va deveni un bonus la abonamentul de date. Oricum, probabil că în următorii ani vom înfige direct cablul UTP în televizor.

IN Casual stuff

Aproape că am atins pragul de 2000 de posturi pe blog. Mai e puţin până acolo, între timp ţin să punctez aniversarea primului an pentru pagina de Facebook a blogului. Cu această ocazie am şi trecut la Timeline. Urmează să mai apară câteva modificări, mai ales pe la taburi.

Am strâns într-un an aproape 900 de fani, ceea ce mă bucură. Mi-am propus încă de la început să ofer conţinut diferit de blog, să nu transform pagina într-un RSS feed. Sper că am reuşit. Îmi place să cred că am creat un produs bun, o pagină cu informaţii interesante, utile, funny. Voi continua să dezvolt în paralel şi pagina de Facebook ca element complementar în diverse campanii la care particip. Mi se pare mai practic să mă concentrez pe câteva reţele sociale decât să-mi împart conţinutul pe tot felul de reţele nou apărute.

Dacă aveţi sugestii legate de conţinutul paginii, acum e momentul să le spuneţi.

IN IT

Săptămâna trecută HP România a lansat HP Folio, primul ultrabook de business. Un model care se laudă cu cea mai mare autonomie a unui ultrabook (9,5 ore) şi care impresionează cu designul. Fiind un ultrabook, e şi foarte performant. Agenţia a avut o idee mişto, a vrut să marcheze într-un mod deosebit lansarea, aşa că a trimis câtorva bloggeri torturi în formă de laptop.  După cum vedeţi, cam seamănă.

Deşi interesantă, ideea cu torturile nu face altceva decât să ne umple nouă burţile. Pentru bloggerii care au primit aşa ceva e important că vom mânca aproximativ o săptămână dintr-un tort absolut delicios, pentru restul lumii e mai puţin important (spre deloc). Iar HP Folio nu intră în price-range-ul tuturor (pe www.hpbrandstore.ro Folio e 4.999 lei).

Ce mi se pare mai important pentru consumatori e că HP are o agenţie creativă şi care e mereu atentă la ce se întâmplă în social media. În plus, HP e unul dintre clienţii care au înţeles că e important să ai un buget de interacţiune. Uneori e mai important şi mai util să răspunzi nevoilor reale decât să organizezi 100 de concursuri.

Bineînţeles, ambele gesturi sunt „salutare„. Acum mă iertaţi, am de terminat o felie de tort.

IN Sunday's Media Recap

Luni a fost anunţată o nouă ediţie RoBlogFest. Dragoş Novac şi echipa de la FourHooks continuă tradiţia cu a 7-a ediţie, chiar dacă an de an au existat lucruri perfectibile şi comentarii negative.

Adrian Ciubotaru a anunţat DinEuropa.ro, un proiect la care visa de mai mulţi ani. Astăzi a plecat în Nordul Italiei.

Vineri a avut loc Bloggeri la schimb, un experiment interesant organizat de Oltea Zambori şi echipa TvDeCe.

Răzvan Baciu şi Alex Conu au pus la cale o campanie de portretizare a câtorva tipi din blogosferă şi au stârnit ceva valuri. Bloggerii s-au distrat.

Miercuri şi joi a avut loc PR Forum, iar Andressa a făcut live blogging. Alte detalii.

Digi 24 şi DigiSport sunt accesibile gratuit pe internet pentru abonaţii RCD-RDS, iar unele meciuri vor fi transmise exclusiv online. Detalii.

PayPal a lansat PayPal Here, un dispozitiv ce va face concurenţă celor de la Square. Detalii.

Alte ştiri pe scurt: Tuborg România a trecut de la Rogalski la Gollin Harris, s-a lansat sub25.ro, Fundaţia Friends for Friends a anunţat Creative Fitness Studio, vineri a avut loc SMS Iaşi, TinaR a lansat un magazin pe okazii.ro, Ministerul Agriculturii dă 25 de milioane de euro pe un site, s-a lansat reţeaua de marketing afiliat în turism Zaff.ro, enciclopedia Britannica a trecut exclusiv online, Posterous a fost cumpărat de Twitter şi Yahoo dă în judecată Facebook.

IN Casual stuff

M-am cam obişnuit să port ceas la mână şi cred că mi-ar fi greu să mă dezobişnuiesc. Am avut când eram mic un ceas negru cu un şoricel pe post de secundar şi o pisică cu lăbuţa ridicată pe centru, pe urmă un ceas total transparent pe care l-am purtat până s-a jegărit de tot, pe urmă unul imens, cu bling- bling, adus din SUA. În ultimii ani port vreo 3 ceasuri şi pentru că sunt ceva mai scumpe nu prea găsesc baterii şi ceasornicari care să le schimbe.

Cred că am căutat jumătate de an să schimb două baterii. Pe vremuri îmi schimbam bateriile lângă Patria, unde era o ceasornicărie, pe urmă am găsit un ceasornicar la Piaţa Amzei. După ce a dispărut şi aia, toată lumea mă trimitea în Unirea, unde e un service de ceasuri. Problema e că ceasurile mele nu erau pe lista de branduri acceptate la respectivul service. Până la urmă (după vreo 2 drumuri) am nimerit la un meşter ceasornicar tot în Unirea. Omul mi-a schimbat ambele baterii şi mi-a rezolvat problema. Îl găsiţi în magazinul Unirea, după H&M, în aripa dinspre bulevardul Unirii. Are un chioşc mic şi o mulţime de scule potrivite. Dacă nu mă înşel, omul ţine deschis până la ora 6.

IN Filme

We bought a Zoo – e un alt film destul de trist. Cum ziceam, lumea cataloghează filmele triste drept „bune”. Avem un Zoo e un film drăguţ, de familie, dar parcă puţin cam trist. Totuşi, e după un caz real. Matt Damon joacă rolul unui tată care trebuie să crească de unul singur 2 copii după ce soţia lui moare. Şi îi iese aproximativ bine. Dar pentru că toţi trei suferă, decide să se mute din casa în care locuiau într-o Grădină Zoologică dezafectată. Iar povestea se învârte în jurul refacerii acestui Zoo. Dacă n-ar plânge Damon din 15 în 15 minute ar fi un film care te lasă cu un zâmbet larg. Aşa rămâi doar cu un zâmbet discret pe faţă. Iar Scarlett Johansson e destul de bună.

The Artist – este un film „mut şi alb-negru”, după cum au ţinut să anunţe cinematografele din toată lumea. Dar chiar dacă este mut, nu e lipsit total de sunet. Evident, e ceva mai dificil să urmăreşti un film în care nu se vorbeşte. Dar e o plăcere să citeşti replici pe buzele actorilor, să le studiezi reacţiile, să-i priveşti cu maximă atenţie. Sigur nu e genul de film care va reveni, e doar o idee care a prins o singură dată pentru că nimeni nu s-a gândit să o facă. Ne întoarcem la 3D şi IMAX.

O campanie. Cu bere.

question_answer0
IN Casual stuff

Când eram mic, aveam impresia că Guinness e un fel de Cola cu ceva mai multă spumă. Pe urmă am mai crescut şi am descoperit berea 😀 Mult mai târziu am descoperit reclamele la bere şi mi-au plăcut asta, asta şi asta.

Toate cele trei branduri mi se pare că au avut mereu curaj, au inovat, au fost altfel. Guinness e un brand aparte, care reuşeşte mereu să surprindă. Mi-au plăcut foarte mult spoturile care aveau ca mesaj „Good things come to those who wait” (mai ales ăsta şi ăsta), îmi place atmosfera din puburile Irish, îmi place muzica lor. Chiar, aţi observat că mai toate puburile irlandeze din Bucureşti sunt sponsorizate de Guinness?  Citeşte tot articolul

IN Educatie&Literatura

– Mă, dacă nici în ţara asta a nimănui n-om şti până la sfârşit să le luăm tot aşa piuitul ălor care-o conduc, atunci mari idioţi mai suntem!… Putem să ne întoarcem la Dunărea noastră, să ne legăm câte un bolovan de gât şi să ne-aruncăm în apă, să ne ducă bolovanii la fund. Că de pomană mai trăim şi facem umbră pământului! Aia e!

Fragmentul face parte din romanul Calea Victoriei, de Cezar Petrescu şi mi se pare că surprinde perfect gândirea băieţilor deştepţi de ieri şi de azi. Fraza e rostită de Iordan Hagi-Iordan, un magnat al petrolului la vremea respectivă, un mare bandit, un afacerist specializat pe târguri dubioase cu statul român. Dacă n-aş şti, aş zice că romanul face referire directă la Dinu Patriciu.

În altă ordine de idei, nu vă recomand cartea, e destul de slabă. Am citit-o printre picături, încercând să savuzez detalii din epoca respectivă. Până să-mi dau seama, m-am trezit că trecusem de jumătate fără să se întâmple ceva notabil.

IN Gânduri de zi cu zi

Facebook a ajuns la o răspândire considerabilă în România. Social media nu mai e o noţiune străină, dar deocamdată nu folosim reţelele sociale în scopuri foarte utile societăţii. Dacă în afară se studiază posibilitatea ca serviciile de urgenţă să aibă o prezenţă în Social Media, mă întreb cum ne-am putea folosi noi de reţelele sociale.

Cred că în unele situaţii de urgenţă ar fi benefic un plus de informaţii foto şi video de la faţa locului. Practic, pentru ca SMURD (cred că e singurul serviciu capabil să se folosească de aceste canale cu succes) să aibă o prezenţă pe reţelele sociale, ar fi suficientă o persoană care să monitorizeze menţiunile şi postările/comentariile de pe o pagină de Facebook destinată serviciului de urgenţă, persoană care să lucreze undeva în cadrul dispeceratului de urgenţă. Citeşte tot articolul

Meniu