Category

De soi

Am devenit autor publicat

18

Acum câţiva ani nici nu îndrăzneam să visez la un volum publicat (de orice fel). Nu cred că am ajuns la maturitatea necesară pentru a scrie o nuvelă sau vreun roman, încă învăţ şi experimentez. Uneori mă mai surprind în timp ce studiez anumite tehnici de construire a personajelor. Dar încă joc la pitici.

Nu mă aşteptam să se ivească atât de repede ocazia de a publica ceva pe care să fie trecut numele meu în dreptul autorului. Pe la sfârşitul anului trecut mi-am amintit de ebookurile scoase de Prestigio în anii precedenţi. Câteva mailuri mai târziu pregăteam primul draft al materialului, o recapitulare a celor mai importante evenimente din media anului 2011.

Ulterior s-au alăturat şi cei de la Liternet.ro, care au făcut ca ebookul să aibă ISBN (adică va fi indexat de Biblioteca Naţională).

Textul e bazat pe seria săptămânală ce apare pe acest blog în fiecare duminică de vreun an jumate. Totuşi, sunt şi ceva adăugiri, acolo unde am considerat că ar fi nevoie.

Sper să găsiţi util acest demers, e o muncă de arhivare destul de migăloasă. De un an şi jumătate mai toate duminicile îmi sunt ocupate cu lecturarea de articole. N-a mai făcut nimeni asta în mod organizat şi chiar mi se părea necesar.

Download aici.

Câteva răspunsuri pe FishingtonPost

0

Am primit câteva întrebări de la Sorin Trâncă pentru Fishington Post. Teoretic trebuia să răspund pe scurt, practic m-am lungit la poveşti. Ce-a ieşit găsiţi aici. Despre blogging, comunicare şi presă. Dacă nu mă înşel, e primul interviu mai serios pe care îl dau.

Cristi China-Birta – jurnalism, consultanţă politică, blogging

3

Sursa foto

La sfârşitul anului trecut am avut o serie de interviuri cu oameni care aveau o poveste de spus. Am decis să reiau obiceiul şi anul acesta şi voi încerca să public măcar o dată pe lună câte un interviu. Pe Chinezu îl ştiţi probabil destul de bine, însă ce făcea Cristi China înainte să devină Chinezu? Aveţi mai jos răspunsul.

1. Cum a ajuns un tânăr din Baia Mare să facă facultatea la Bucureşti? Erau destule centre universitare mai apropiate de casă.

Când eram în clasa a XI-a am decis că vreau să mă fac jurnalist. Şi în mintea mea jurnalism se putea face doar la Bucureşti :)) Aşa că am decis că numai şi numai Capitală poate scrie pe mine. Ce să fac, mintea de atunci… :D

Citeste tot articolul

Mircea Meşter – Începuturile

5

 

Foto: Arhiva personală Mircea Meşter
Pe Mircea Meşter poate îl ştiţi ca un aprig apărător al jurnaliştilor printre bloggeri. De fiecare dată când rămâne cu ai lui, lucrurile se schimbă, devenind un apărător al bloggerilor, după cum se laudă singur. Dincolo de asta, Mircea e redactorul-şef al celei mai importante publicaţii online din presa auto, Automarket.ro.

În fiecare săptămână testează altă maşină ba în Spania sau Elveţia, ba în SUA sau Franţa. Pentru că deja ştim cu toţii cât călătoreşte Meşter, i-am pus câteva întrebări despre cum a ajuns la jurnalism şi cum a intrat în presa auto.

Citeste tot articolul

Valentin-Narcis Sturzu – filmări în jurul lumii

1

Foto: Arhiva personală Bimus

Pe Valentin-Narcis Sturzu (aka Bimus) îl ştiu de vreo 3 ani, când încă nu colabora cu Monden.info (devenit apoi Urban.ro). Pe atunci se filma şi posta pe videologul lui tot felul de întâmplări. După vreo 2 ani a ajuns să colaboreze cu o serie de artişti români alături de echipa CevaDeVis. Tot el s-a ocupat de montajul clipului “Taxi – Cele două cuvinte (varianta bloggerilor)”.

A început anul prin Dubai, a continuat în Mexic şi Sri Lanka,  iar acum câteva săptămâni s-a întors de la New York. Un drum lung făcut de tipul care se filma pe treptele de la Muzeul de Istorie acum aproape 3 ani.

Citeste tot articolul

Alex Cîrstea – cinci luni pe mare

7

Foto: Arhiva personală Alex Cîrstea

Alex Cîrstea lucra la GSP, făcea parte din Echipa de fotbal a Bloggerilor şi era implicat în comunitatea online din Bucureşti până când s-a hotărât să plece să lucreze pe un vas de croazieră. Am urmărit experienţa lui, împărtăşită parţial pe blogul personal, iar acum, când s-a întors, i-am pus câteva întrebări la care mi-a răspuns în rândurile de mai jos.

Citeste tot articolul

Despre promisiunile respectate

0

 

La sfârşitul lunii mai participam la o vizită organizată în satul Făurei, jud. Constanţa, aproape de graniţa cu Bulgaria. Mergeam atunci alături de echipa UNICEF şi Gheorghe Hagi, ambasador al bunăvoinţei, ca urmare a campaniei “Viitorul începe la şcoală“.

La momentul respectiv Hagi reuşea să-i impresioneze pe toţi cei prezenţi acolo prin modestie şi implicare. A promis atunci că elevii din Făurei vor avea ocazia să meargă în vizită la Academia Gheorghe Hagi şi că vor putea juca fotbal alături de copiii de acolo într-un mediu potrivit sportului, nu cum joacă de obicei, pe uliţele prăfuite ale satului.

Citeste tot articolul

Exerciţiu de normalitate

2

Sursa foto

Cum a fost la Noaptea Bibliotecilor? Civilizat. Pentru prima oară după mulţi ani am simţit că suntem şi noi puţin europeni. Nu s-a întâmplat asta nici la Enescu, unde sună telefoanele şi lumea se plimbă în timpul spectacolelor, nu s-a întâmplat asta nici la Noaptea Institutelor Culturale, unde s-a călcat lumea pe picioare.

La Noaptea Bibliotecilor a fost aerisit. Cu excepţia Bibliotecii Naţionale, unde mai găseai câţiva gură-cască, celelalte biblioteci au reuşit să adune doar publicul interesat de carte. Iar la Biblioteca Naţională mulţimea venise probabil pentru Dan Puric. Am eliminat din start bibliotecile universităţilor din oraş, pentru că am avut destul timp la dispoziţie să le vizitez în timpul facultăţii. Mi s-ar fi părut o formă de diletantism să merg tocmai acum în locurile respective.

Citeste tot articolul

Armata, 8 ani mai târziu

1

Foto: Comedie.ro

2004 Printr-o întâmplare ajungeam la o reprezentaţie Am să mă întorc bărbat, dedicată tineretului dintr-un partid oarecare, înainte de alegerile din acel an. Ştiu că băieţii îşi doreau foarte mult să joace spectacolul cât mai mult şi căutau constant noi oportunităţi. Se vorbea atunci despre un DVD, despre o nouă stagiune în care să fie prezent şi show-ul celor de la Vama Veche, despre costurile foarte mari de producţie.

Am fost profund marcat de spectacolul ăla, mai ales că ASMIB era albumul pe care l-am ascultat la nesfârşit în adolescenţă. Aia fusese revoluţia de catifea a adolescenţei mele. ASMIB a fost primul mare spectacol pe care l-am văzut la TNB. Prima producţie de amploare. Prima (şi singura) dată când l-am văzut pe Chirilă jucând. Şi am rămas cu o impresie atât de puternică încât am evitat să mai merg la o altă piesă în care juca.

Citeste tot articolul

O zi din 1970

0

Trebuie să fi fost o zi glorioasă pentru toţi pasionaţii cea în care revista Cutezătorii a anunţat primul concurs naţional de bandă desenată alături de Pif Gadget, concurs prezidat de Jose Cabrero Arnal însuşi. S-au primit 4100 de planşe, au fost acordate 230 de menţiuni, iar câştigător a fost Radu Marian, cel care avea să devină un cunoscut caricaturist român.

Citeste tot articolul