IN Teatru

Unul dintre cei mai apreciaţi regizori din Europa a montat la Bucureşti, la Teatrul Naţional. Thomas Ostermeier a ales Hedda Gabler, un text al lui Henrik Ibsen, scris în 1890. Spectacolul este un eveniment în sine, nu se întâmplă prea des ca unul dintre cei mai mari regizori ai momentului să monteze la Bucureşti. E o ocazie uriaşă pentru actorii implicaţi în proiect.

Ostermeier e recunoscut pentru îndrăzneală, pentru modul în care aduce în epoca noastră diferite subiecte. Numai că la Bucureşti a montat un spectacol destul de „cuminte”. Foarte lipit de text, cu o simplificare necesară în privinţa personajelor, cu o schematizare a întregii poveşti. Dar fără inovaţii. Citeşte tot articolul

IN All Sports

O veste bună pentru tenisul românesc: luni revine la Bucureşti Ţiriac Open, un turneu din categoria ATP 250. La drept vorbind asta înseamnă cam liga a 4-a, după turneele de Grand Slam (e ok, n-o să avem niciodată unul la Bucureşti), Turneele Masters 1000 şi Turneele ATP 500. 

Ultima ediţie a turneului care pe atunci se numea Năstase-Ţiriac Trophy a avut loc în 2016 şi era la Arenele BNR. Nu mai ştiu exact când s-a jucat ultima oară pe Arena Centrală din BNR, probabil 2010-2011. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff, Food

Dacă tot scriem de locurile mișto în care mâncăm, să mai scriem și de alea care nu sunt așa bune, că nu e totul wow, cel mai bun, cel mai frumos.

Am descoperit acum câteva zile Merkana pe strada Nerva Traian, în locul în care era terasa Comics pe vremuri (sau lângă, nu-mi dau seama exact). Eram chiar entuziasmat că a apărut ceva nou în peisajul fast food din Bucureşti. Părea un lanţ în care s-a investit serios, făcut după modelul Dristor Tineretului, cu steak house, cu shaorma, cu mâncare pentru toate buzunarele. Citeşte tot articolul

IN Streaming, Web

Am fost la Pagina de media săptămâna asta pentru o nouă ediție Ora de digital. De data asta am fost live pe Facebook pentru prima oară. Oricum trăgeam și până acum în regim de live, fără pauze sau tăieturi.

Am discutat despre serviciile de streaming, am povestit puțin cum stau lucrurile pe piața din România, cum se împarte cota și care e viitorul pentru aceste servicii. Citeşte tot articolul

IN Educatie&Literatura

De mult n-am mai dat peste o carte pe care s-o citesc atât de repede. Am pus mâna pe ea luni și în vreo două zile am terminat-o. Se numește ”Cum să te ratezi cu demnitate” și e scrisă de Octav Gheorghe, publicitar cu ștate vechi. Aș zice că e unul dintre greucenii industriei, care între timp s-a apucat și de scris scenarii de film. A scris pentru Ruxx, pentru One True Singer, iar acum lucrează pentru ”Subteran”, primul serial românesc produs de Netflix, în care Florin Piersic Jr. are rol principal. Citeşte tot articolul

IN All Sports

De câțiva ani lucrăm în agenție cu un client care are drept ambasadori de brand sportivi care participă constant la Jocurile Olimpice.

Știam de mult timp că n-ai voie să te asociezi cu Jocurile Olimpice fără să fii sponsor oficial, însă odată cu Tokyo 2020 (ediția care s-a desfășurat în 2021 de fapt, din cauza pandemiei) am aflat cât de stricte sunt regulile. Cu toate astea, existau niște portițe prin intermediul cărora puteai să comunici, totuși, ideea că susții un sportiv olimpic.

Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Au apărut cifrele oficiale legate de SGR pentru luna martie: 80 de milioane de ambalaje returnate prin sistemul SGR. Adică strict cele purtătoare de garanţie. Asta înseamnă 40 de milioane de lei, vreo 8 milioane de euro. Dacă adunăm şi ambalajele care n-au fost returnate, cred că sărim lejer de 10 milioane de euro în garanţii. 

Nişte bani care pleacă dinspre populaţie şi care încep să circule. În mare parte sunt luaţi de retaileri şi rămân la retaileri, pentru că ei sunt cei care dau bonuri valorice în loc de bani. Adică eu plătesc 50 de bani, aduc sticla înapoi şi de banii ăia primesc un bon cu care pot să cumpăr tot de la retailerul respectiv. Banii s-au dus, am reciclat (pe banii mei, bravo mie!), acum am dreptul să consum banii pe altceva. Mişto sistem. Asta dacă primesc banii, dacă vrea aparatul, dacă m-am dus la aparatul bun, dacă s-a înregistrat codul de bare. Că am păţit să mă duc cu o grămadă de cutii, să nu primesc nimic înapoi şi să mi se spună că de fapt vina e la mine, că n-aveau simbolul SGR dozele. Citeşte tot articolul

IN Contraste

Am luat la pas Cotroceniul acum câteva zile cu o prietenă, am făcut vreo 10.000 de paşi, am văzut ce frumos trăiesc bogaţii (cele mai pariziene vibeuri sunt duminica în Cotroceni, dis de dimineaţă, când încă nu e multă lume pe străzi, iar locuitorii din zonă îşi îngrijesc grădinile, ies la un ceai prin zonă sau se relaxează la soare pe un şezlong).

Cu ocazia asta am dat şi de Yoyo Treats, un loc amenajat într-un subsol/demisol de bloc. E pe modelul vechi garaj reconvertit, dar acolo nu sunt sigur că a fost pe vremuri garaj. Cert este că locul arată bine de tot, au la intrare şi un Copac al dorinţelor, care a devenit subiect de poze pe Instagram (câteva sute de oameni au agăţat nişte bileţele în copacul respectiv, într-un proiect care e gândit să rămână doar câteva săptămâni acolo, desigur). Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Prima oară am văzut un show Divertis live pe la mijlocul anilor ’90 (cred!). Am fost cu ai mei la Sala Radio, o experienţă pe care acum mi-o amintesc destul de vag. Ţin minte că am râs mult, probabil datorită faptului că râdeau părinţii mei, nu cred că pricepeam mare lucru din glumele alea. Dar erau glume „curate”, poate doar câte o aluzie sau două, ceva ce a caracterizat grupul ăsta umoristic.

Am fost cu tata la acest comeback al lui Toni Grecu, Doru Antonesi, Ioan T. Morar şi Valentin Darie. A apărut puţin şi Cristi Greţcu, într-un moment de final. S-a vorbit despre o reuniune Divertis în toamnă, în luna noiembrie. O aşteptăm cu interes. Din păcate va fi fără Ioan Gyuri Pascu, unul dintre comedianţii geniali pe care i-a dat România. Sper, totuşi să-i văd şi pe Silviu Petcu, Silviu Gora, sau Cătălin Mireuţă. Citeşte tot articolul

IN Politics

A venit iar campania electorală, aşa că e momentul ca diferiţi oameni să se plângă de sistem. Pe scurt, ca să poţi candida la alegeri (parlamentare, europarlamentare) ai nevoie de nişte sute de mii de semnături, chiar dacă eşti independent. Ceea ce este enorm. S-a plâns şi Cătălin Teniţă recent. A punctat şi Orlando.

Problema reală este că nici partidele mari nu strâng semnăturile alea pe bune. A zis-o voalat şi Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, acum câteva săptămâni. Corturile alea nu sunt folosite ca să se strângă semnături, sunt doar spaţii publicitare outdoor pentru diverşi candidaţi. Citeşte tot articolul

IN Muzici

Beyoncé a lansat zilele trecute Cowboy Carter, un album de muzică country foarte așteptat în toată lumea.

O cântăreață de culoare lansează un album de muzică country – ăsta e coșmarul redneckșilor din tot sudul Americii. O muzică asociată cu cowboys, cu ”americanii adevărați” (și albi). 

Înainte de lansarea albumului Beyoncé a și lansat la apă două piese: 16 Carriages și Texas Hold’em. Au prins imediat, TikTokul e plin de ele, mai ales de Texas Hold’em. Citeşte tot articolul

Meniu